Se afișează postările cu eticheta Klaus Iohannis. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Klaus Iohannis. Afișați toate postările

vineri, 30 iunie 2023

Pauză publicitară

Zilele trecute, am plecat într-o mică plimbare prin împrejurimi... şi cum mergeam eu, fain frumos, cu ochii împrăştiaţi pe toţi pereţii, numai ce-mi cade privirea pe ditamai panoul publicitar... pe care scria cu litere de-o şchioapă: "Găzarul". 
Bine, ca să fiu cinstit, eu nu am citit de prima dată aşa. Iniţial, când am dat de minunata reclamă, creierul meu a mai adăugat un "o"... probabil pentru a cinsti învăţămintele fostului preşedinte Băsescu. C-apoi, în cele din urmă, dânsul cu D mare este un om direct, care a spus lucrurilor pe nume - şi aşa au intrat în limbajul clasic modern apelative de mare valoare stilistică, precum "ţigancă împuţită" şi "gă*zar" cu "o". 

Ăsta-i, dom'le, bărbat adevărat! Bate cu pumnul în masă şi spune ce gândeşte - nu stă să apuce rahatul de partea cea mai curată, ca să nu supere pe unul şi pe altul! Ce să mai umblăm cu fofârlica?
Predecesorul său, preşedintele Ion Iliescu, era lucru slab: te învăluia în meandrele concretului, te îmblânzea cu un "măi dragă" bine plasat - şi dacă îl enervai prea tare, îţi trântea un "măi animalule", de-ţi mergeau fulgii! 
Subţire... dar bine că am evoluat! 
Şi-apoi, după anii în care am fost îndemnaţi să trăim bine, a venit vremea "României educate" - proiect iniţiat de preşedintele Iohannis, în cadrul căruia a fost lansată vestita plăcuţă suedeză şi *uia a fost legiferată la nivel naţional. 

Demersul a avut un succes răsunator şi educaţia a luat avânt - drept urmare, după ce moda telefoanelor inteligente s-a banalizat, după ce fiecare român şi-a achiziţionat săpunieră inteligentă, burete de vase inteligent, pernă cu memorie şi hârtie igienică inteligentă, în sfârşit am atins o nouă culme de dezvoltare socială: au apărut papucii de curte inteligenţi, ce vin în ajutorul persoanelor care încurcă stânga cu dreapta.



Tot ce trebuie să faci este să îi porţi şi brusc, "dreapta şi cealaltă dreapta" sau "stânga şi cealaltă stânga" vor fi de domeniul trecutului! De ce? Simplu: în realizarea acestor minunaţi papuci de curte s-a folosit o tehnologie inovatoare, de ultim moment - şi papucul stâng este colorat cu roşu, iar papucul drept este colorat cu albastru! Mai au şi nişte litere diferite pe ei... dar într-o lume atât de inteligentă, chiar îţi mai oboseşti ochii pentru a citi ce mai scrie peste tot, când avem asistenţi virtuali care pot citi în locul nostru??? Inteligenţa este la un click distanţă, nu mai trebuie să o purtăm cu noi, în propriul cap!

Testimponiale:

1. Doamnă cu coc şi sacou cu cristale swarovski: 
"Eram foarte stresată şi obosită, aşa că încurcam frecvent direcţiile şi nu mă mai puteam orienta corect. O vreme, purtam ceas la mână - că ăsta se ţine doar pe stânga - dar de când a început să se poarte şi pe cealaltăî mână, mai rău mă încurca! Trăiam un calvar, ajunsesem de râsul tuturor şi nimeni nu înţelegea că plec atât de obosită de la job, încât pur şi simplu nu mai am energie să mai deosebesc stânga de cealaltă stângă. 
Dar de când am descoperit papucii inovativi de la supermarket, viaţa mea s-a schimbat complect! Acum ştiu că stânga e pe roşu - roşu cum e inima, care e pe jumătatea stângă a corpului - înţelegeţi? Iar dreapta e pe albastru, pentru că am ochii albaştrii - cu doi "i", pentru că am doi ochii.
Mulţumesc universului care mi-a scos în cale aceste minunate încălţări"!

2. Domn cu bermude şi maiou cu pokemoni: 
"Am făcut scoala vieţii, care-o face toţi băeţii. Nu mi-a plăcut să învăţ prea multe, că în era tehnologiei, nu-i nevoie să mai reţii toate prostiile! Nici la Bac nu m-am dus; eram în Spania, la căpşuni. Am făcut bani şi i-am pus deoparte iar acum sunt cineva! Am mulţi duşmani care tânjesc la valoarea mea, dar cu foştii colegi de şcoală am rămas pretenaşi. Chiar dacă unii dintre ei au fost şi la facultate, acum lucrează la fast-food şi când mai trec să-mi iau haleală, le las şi lor un tips de-o bere - şi ce se mai bucură, sărakii!
Sunt fericit total, da' am şi eu o durere cea mai mare: când mi-e lumea mai dragă şi mă grăbesc mai tare, îmi iau papucii pe invers şi mă împiedic în ei! Nu e bine, boss.
Dar de când am descoperit noii papuci de la supermarket, viaţa mea şi-a recăpătat strălucirea! Port brăţări roşii pe o mână şi albastre pe cealaltă, iar acum nu trebuie decât să îmi potrivesc papucii cu mâinile: roşu pe roşu, albastru pe albastru!  Vorba aia: Cap să ai, că minte are alţii şi găseşte soluţii la toate!
Mulţumesc designerilor care s-au gândit şi la oameni mai amărâţi şi mi-au uşurat existenţa! 
Vorba lu' I. Kant: şmecherie, frate! Sigur a zis şi el, măcar o dată-n viaţă, cuvintele astea - deci l-am citat"!  

3. Doamna cu ochelari şi cizme de damă: 
"Bună ziua şi bună să vă fie inima! Eu mă intitulez pe persoană fizică Alexandrina Vincenţiana Aurelia Papadopolus a III-a, dar vecinii îmi spun Popeasca de la 3. Naşterea mea, un eveniment inefabil în viaţa socială pre-decembristă, a fost primită cu o incomensurabilă bucurie de către tatăl meu, care nu poate avea copii. De mică am fost un geniu - dacă-mi permiteţi să mă auto-descriu în acest mod - şi ştiam să citesc înainte de a vorbi. În prezent studiez telepatia, hipnoza şi în paralel, cânt la pian. A! Era să uit... îmi place să mă exprim elevat. În definitiv, cu toţii spunem aceleaşi lucruri, însă diferenţa dintre un om de rând şi un intelectual o face exprimarea.
Mie-mi place să fiu inteligentă, iar exprimarea îmi este pe măsura înălţimii intelectuale. Însă asta agasează pe cei din jur şi mă condamnă când mai rog pe cineva să-mi transporte şi mie plasa de la babord, că-s bătrână şi membrele inferioare sunt supuse unor stimuli exteriori, care-mi provoacă durere de nedescris. Dar oamenii sunt răi... mă cred arogantă şi îmi adresează cuvinte cu un pronunţaţ caracter licenţios. Aceste cuvinte inoportune nu-mi sunt deloc pe plac şi mi se par chiar dizgraţioase, de aceea am renunţat la lume şi m-am închis în mine. Mă chinuie solitudinea şi mă simt îngrozitor.
Dar de când am descoperit noii papuci de supermarket, viaţa mea socială a prins din nou aripi. Plec la cumpărături şi mă încalţ cu ei...iar dacă am nevoie de ajutor, spun: Mă puteţi ajuta cu sacoşa de partea cu papucul albastru? Desigur, partea aceea se numeşte tribord şi este semnalizată prin culoarea verde, dar am învăţat să accept limitările celor din jur şi că nu le pot schimba eu. E bun şi albastru.
Mulţumesc chinezilor care au avut ideea genială care a condus la confecţionarea acestor papuci revoluţionari"!

4. Băieţel tuns bros şi cu acadea în mână: 
"Săr'na!!! Io sunt mic, sunt un mucos şi-mi iau papucii pe dos. Cam încurc stânga cu dreapta, iar mama-mi zice să-i schimb şi io nu ştiu cum. Apoi se enervează şi ţipă la mine. 
Dar de când mi-a cumpărat noii papuci de la supermarchet, viaţa mi s-a schimbat total! Ăăăă... Am zis bine?
Mama nu mă mai ceartă; doar îmi zice să mut roşu în piciorul celălalt - şi râde când o întreb ce fac cu papucul albastru. 
Mai îmi iau o pereche, că am bani la puşculiţă. P-ăştia i-am rupt la fotbal". 

Doamnelor şi domnilor, acestea sunt doar câteva mărturii ale unor clienţi mulţumiţi!
Nu ezitaţi! Profitaţi de oferta noastră! Sunaţi acum la numărul de telefon pe care vi-l transmitem subliminal şi nu veţi regreta! Azi şi numai azi veţi beneficia de super-oferta noastră de sărbători: plătiţi un papuc şi pe celălalt îl primiţi total gratuit! 
În plus, primii o sută de clienţi primesc o ofertă de zile mari: transport gratuit şi un cadou surpriză şi gratuit! O minunată pilă de unghii gratuite şi o pereche de şosete cu strasuri gratuite, potrivite pentru orice ocazie!
Sunaţi acum, nu ezitaţi şi veţi beneficia de oferta noastră foarte gratuită!!

În încheiere, dorim să dedicăm o melodie de suflet celor cu inima sensibilă: 



[Smiley - Aia e]

joi, 30 aprilie 2020

Ardealul ne cheamă!

 - Tulai Doamne, Domnicule, Doamne...SĂRIŢI LUMEEEE!!!! SĂRIŢI, FRAŢILOR, CĂ CIUMA ROŞIE NE VINDE ARDEALUL! Ungurii, PDS-ul! HUO!!
La arme şi săriţi pe ei şi pe mama lor de netrebnici! Haideţi să apărăm glia noastră strămoşească, pentru care s-au jertfit toţi strămoşii nostri! BĂĂĂĂ!!!! SĂRIŢII!!! Cetăţeni!!! Ne cheamă Ardealul!!
 - Da...dar pe mine nu mă cheamă Ardealul, mă cheamă Popescu. Pe verificate, că am buletinul la mine..
 - NU CONTEAZĂ! Care cu furci, care cu topoare, săriţi, fraţilor!!  Haideţi să haidem, că nu se mai poate aşa! Cine nu sare, nu vrea schimbare!



[Ardealul ne cheamă]

Apoi se respinge în Senat proiectul de lege despre autonommia Ţinutului Secuiesc.

Ăăăă...Cum, nu mai sărim? Nu ne mai vinde nimeni nimic? Pfiu! Am simţit glonţul cum ne-a trecut pe la ureche! Slavă domnului preşedinte, că a deSconspirat ticăloşia şi încă o dată, a făcut dreptate. După o lună, ce-i drept...că deputăţimea a votat pe 25 martie; dar hei! Se putea şi mai rău! Dacă nu aflam nimic şi ne trezeam că ne-a dispărut pământul străbunilor? Nu era era vai şi amar de capul nostru! 
Iiii-OOO-Hanis! Iii-OOO-Hanis! Mai rar asemenea om...nu-i cântăm osanale? "Klaus, Klaus, domn cel mare, seamăn pe lume nu are! Din Cotroceni când el sare, pune pieptul la hotare! Tam Tara Ram"!

Gata, ne-am liniştit? Am bifat lupta anti-ciumă, aşa că zic să ne calmăm oleacă şi să o luăm cu începutul..
Cred că toată lumea a aflat de boroboaţa de ieri. Bine, nici nu aveam cum să ne ascundem de istericalele preşedintelui, că le-au dat toată ziua, pe toate programele. Şi pe Discovery dacă te uitai, întrerupeau ăia documentarul cu lei şi balene, ca să vadă oamenii ditamai breaking newsul: nu se ştie cum, (noaptea ca hoţii. cel mai probabil) P-S-D-ul din Camera Deputaţilor a trecut legea care conferă autonomie Ţinutului Secuiesc. Ca o consecinţă logică, PSD-ul trebuie să dis-pară...şi poate acum înţelegem de ce în vremea când planeta se bătea cu pandemia, la noi aleşii se băteau ca să se aleagă anticipat. C-apoi, de! Fiecare cu ce-l doare!
No, nu-ţi vine să gâlgâi de furie?! Ciuma, după ce că-i ciumă, mai face şi înţelegeri secrete cu ungurii! Ăştia merită spânzuraţi - cum zicea cineva de pe Facebook, care deja se şi vedea următorul Avram Iancu din fruntea gloatei răsculătoare împotriva ciocoilor vechi şi noi.


Dar după ce epuizăm resursele emoţionale, zic să gândim şi oleacă raţional, chiar dacă nu avem noţiuni care ţin de mecanismul politic. Totuşi, unele chestiuni se pot afla printr-o singură căutare pe internet...aşa că înainte să plesnim de obidă din cauza a ceea ce am auzit, personal, îmi pun câteva întrebări:

1. Dacă problema este atât de gravă pe cât s-a prezentat, de ce preşedintele vine tocmai acum şi ne comunică asta, plin de indignare războinică? Votul acela a fost pe 25 martie, acum o lună şi aproape o săptămână...deci, de ce chestiunea a devenit relevantă tocmai ieri? Când arde ceva, eu ştiu că suni imediat la pompieri, nu după ce bagi un pui de somn, bei o cafea, faci o tură scurtă de Facebook şi-apoi, în timp ce-ţi aprinzi o ţigară, te păleşte mintea cea de pe urmă: "Tiii, să-mi trag palme! Am uitat că luat foc şura! 112, 112, HELP"!!! 

2. PSD-ul se disculpă...nici usturoi n-au mâncat, nici gura nu le miroase. Normal. Se aştepta cineva la altceva? Is not me, boss! Je suis innocent!
Dincolo de asta, însă, nu ar fi interesant de văzut o situaţie a voturilor pe această problematică? Nu mă interesează ce şi cum a votat, că oricum e secret. Dar o situaţie generală se poate prezenta, că doar nu a fost atât de tacit totul, că s-a şters din analele istoriei! Nu de alta, dar nu toată Camera Deputaţilor este de la PSD. Conform site-ului oficial www.cdep.ro, sunt 132 membri PSD, 82 membri PNL, 27 membri USR şi 88 deputaţi de la alte partide. Dacă lupta anti ciumă ar fi fost atât de acerbă pe cum se spune şi toată lumea se pune stavilă împotriva corupţilor odioşi, legea nici nu putea trece, că era un scor de 197 la 132 împotriva autonomiei. Bine, de fapt ar fi fost 176 la 153, că cei 21 de deputaţi UDMR nu erau tâmpiţi să ceară autonomie şi să voteze împotriva ei. Dar tot era majoritate! Sau, poate nu era, că au lucrat de acasă doar nemernicii de la PSD.  
În plus, aşa este: preşedintele Camerei Deputaţilor este de la PSD - deci om rău. Câh, caca, pute. Dar vicepreşedinţii sunt şi de la USR şi PNL...ei, în bunătatea lor, ce au păzit? Aaaa...spârla s-a petrecut tacit şi nu au ştiut. Păi atunci e şi mai grav, să fii la conducerea a orice şi să nu ştii ce se întâmplă pe acolo. Iar dacă au ştiut ce primejdie foarte primejdioasă ni se pregăteşte, de nu au anunţat imediat? De ce a durat o lună şi niţel până i-a cuprins avântul patriotic şi au dat sfoară în ţară?

3. Aşa, de curiozitate...nu ar fi frumos să aflăm şi noi cam ce fel de legi au trecut de Camera Deputaţilor de-a lungul istoriei şi au fost respinse de Senat? Pentru statistică. Întreb pentru că astfel de amănunte nu se spun public; bine, se pot afla, dar nu se vorbeşte prea mult despre ele şi cred că ar fi cel puţin interesante...Nu de alta, dar cândva se propusese să dăm drept de vot delfinilor, că au IQ mai mare decât majoritatea oamenilor şi nu e şi asta tot o idioţenie? S-a dat careva de ceasul morţii? Că nu mai ţin minte...

4. Mi se pare total contraproductiv şi prostie pură să te agiţi să închei înţelegeri prin dos cu unii şi alţii, ca să le dai nu ştiu ce avantaje, apoi, când mai e un singur pas până la atingerea mârşavului scop, să votezi împotriva acelei înţelegeri - că legea de autonomie a picat la Senat, unde, apropo, tot PSD-ul are majoritate.
Serios, chiar nu înţeleg de ce ar face cineva aşa ceva.

...dar poate nici nu trebuie să înţeleg. Şi oricât s-ar bate unu' şi altu' cu pumnul în piept, nu cred că înţelege cineva - în afara celor prinşi, deja, în sistem.
Cert este că în organismele care ne conduc ţara se petrec lucruri ciudate şi nu întotdeauna curate. Cine e de vină? Cel mai probabil toţi... c-asa e-n tenis! Dar nu contează ce faci, ci cât de tare urli şi arăţi cu degetul la ceea ce face oponentul tău ideologic. E ca la spectacol...dacă stai pe scenă şi nu ţipi din toţi bojocii, ca să se audă până în ultimul rând ce spui, pierzi atenţia spectatorilor şi ţi se duce de râpă reprezentaţia.

Iar noi, în funcţie de cât ne lasă conştiinţa şi de modul în care primim şi înţelegem o anumită informaţie, ne aplaudăm actorii preferaţi. Apoi, ciomăgeala poate începe - pentru că o fi democraţie şi fiecare are dreptul la o opinie, dar dacă nu eşti cu mine, eşti împotriva mea...deci mori! 
Pe locuri, fiţi gata, START!!!


După toate astea, ştiţi ce mi-e ciudă? Din cauza stării de urgenţă, nu s-a mai activat fibra luptătoare în cetăţeanul de rând şi nu a mai ieşit nimeni la proteste. Nu ştiu cum sunt alţii, dar mie mi-e dor de urătorii din Piaţa Victoriei....mai ales că sunt şi mascaţi, deci au cu protecţie anti-virală prin natura uniformei. Dar nu trece şi perioada de stat acasă? Sper ca după 15 mai, să tureze rezistenţii toate motoarele şi să iasă la apărat chiar şi idei anterioare, dacă nu se mai dezgroapă nici o mârşăvie nouă - că doar lupta pentru dreptare şi adevăr e atemporală! 
Să vezi atunci distracţie! Abia aştept, că n-am mai râs de mult!  

Până una-alta, totuşi, nu vreţi să ne mai bucurăm olecuţică? O ulcică de vin, o glumă, un cântec de dor şi jale...c-aşa-i petrecerea la români. Ţuraiiii ŢA!


[Leigh Nash and T. James - A Place For Us]

luni, 27 mai 2019

Am învins! Ce-am câştigat?

"Fraţilor, AM ÎNVINS!"
Ole, ole-ole-oleeeeee...dictatorul nu mai e!!! Ole, ole-ole-oleeeeee...Dragnea nu mai e!!!

Hai că o să fie bine şi în România noastră! Dragi români, a răsărit soarele! De mâine se vor face spitale! Fiecare scară de bloc va avea autostradă proprie! Şcolile vor înflori! În sfârşit, am pus la colţ corupţia! Fără hoţie, o să avem de toate!



[B.U.G. Mafia - Să cânte trompetele]

Deşteaptă-te, române!...şi în sfârşit, poporul român s-a trezit! Să cânte trompetele!!! Să cânte la asfinţit, să cânte la răsărit! Să cânte trompetele, să anunţe c-am reuşit! Tiranul a plecat! Gata, l-am băgat la puşcărie! HUUUOOOO!!!!
Dragnea la puşcărie! Fără graţiere şi amnistie, mişelule care eşti! Puşcăria te mănâncă! 
...o pedeapsă prea blândă, pentru o asemenea "lepră" - cum îl "alintă" cineva.

Totuşi...văleleu, măiculiţă! Dacă iese ticălosul din puşcărie? Că are putere! Vorba aia, a dat ordin poliţiei germane să împiedice poporul să voteze cum trebuie! Adică, nu ştiu...cel puţin aşa urla o "doamnă" care se filma la o coadă de alegători şi se drăcuia cu o poliţistă ce îi făcea semn să stea pe trotuar şi să nu încurce circulaţia. 
Serios, oameni buni! Puterea răului e mare şi ăsta iese de la răcoare! Mai ştiţi cum (se spunea că) a evadat Mazăre din închisoarea din Madagascar? Nici eu nu ştiu...dar presupun că a ieşit printre gratii, bob cu bob - că altfel, nu avea cum! În fine, important e că l-au prins. 
Deci, dacă evadează şi Dragnea?

Moamăăăă....Trebuia să facem un referendum să-l ardem de viu. Dracarys! Muahahahahahaha!!!



Îi dăm foc în Piaţa Centrală, din Bucureşti, să-l vadă toată lumea! Poporul cere, poporul vrea! "Trebuie să dispară" - cum a zis Iohannis! Să moară în chinuri! Să moară de mâna noastră! "Capul lui Moţoc, vrem"!
Huo! Apoi să o chemăm pe Mama Omida să-i facă o vrajă de resurrection, ca în Skyrim şi să-l omorâm iar! Să-l tăiem, în bucăţele şi să-l dăm la câini, apoi să tăiem câinii în bucăţele şi să le dăm foc şi să le jucăm cenuşa în picioare! Şi s-o îngropăm şi să facem autostrăzi peste ea! Na!  
Şi iar să-i dăm un resurrection  şi...Bing! Ideea genială: Care a citit "Shogun"? Hai să-l omorâm pe Dragnea ca pe lordul Ishido: îl îngropăm în pământ până la umeri şi îi tăiem capul cu un fierăstru de lemn! HUOOOO!
Şi iar să-i dăm un resurrection şi să-l omorâm, până ne plictisim!

CAM ASTA A FOST ATMOSFERA ZILEI  DE ASTĂZI.

Băi, şi-mi place frenezia! Dar gata, după ce i-am făcut toate nasoalele lu' Dragnea şi l-am stârpit de pe faţa planetei, ne liniştim?
Respirăm adânc...1..2..3.. Tragem aer în piept...1..2..3.. uuuussssaaaaaaaaa....

Îmi place nebunia, deşi nu mă reprezintă. Însă, mă amuză. Mi se pare un spectacol foarte mişto să îi văd pe unii cum se agită şi-s în pragul stopului cardiac de la atâtea vene umflate, ducând luptele altora. E ca şi cum m-aş uita cum dansează unii fără muzică, dând aiurea din mâini şi din picioare, pe un ritm inexistent.
Aşa e politica pentru noi, cei din exteriorul ei: o maimuţăreală, regizată pe o scenă...Deşi, nu pot să spun că scopul vieţii mele e să-l văd pe Dragnea la puşcărie. Nu mă încălzeşte cu nimic, chiar dacă personajul mă enervează. Şi Iohannis mă enervează. Şi multă lume, sau situaţii. Dar ce să fac? Asta e viaţa; merg mai departe.
Fiecare ne luăm o răsplată, la un moment dat. Cum e teoria aia de dezvoltare personală şi gândire pozitivă? "Nu trebuie să judecăm. Universul e ca o oglindă: dai şi primeşti. Ce dai, aia primeşti".

O prietenă a dat share pe facebook unui articol interesant, o radiografie succintă a zilei de ieri: Marele câştigător al alegerilor este generaţia cu cardul de gât. Ceea ce, aşa este. Interesul tinerilor pentru politică a fost destul de mare, cuantificat prin prezenţa la vot. Totuşi, ce a câştigat Marele Câştigător?

Acum câţiva ani, campaniile electorale se duceau pe promisiuni şi ştampilai partidul sau persoana care, în mintea ta, avea o credibilitate mai mare. Şi uite aşa, încă aşteptăm autostrăzile suspendate ale lui Oprescu din Bucureşti, sau venirea celor 10.000 de specialişti europeni care să urce ţara pe culmile gloriei, cum promitea viitorul preşedinte Emil Constantinescu în 2006. 
Astăzi, însă, campaniile electorale se bazează pe ură şi demonizarea adversarului politic. Important este să scăpăm de "ăia" şi punct. Scopul nu mai este programul de guvernare viitoare, ci câştigarea alegerilor - aşa cum, pentru mulţi, scopul nu mai este atingerea unei stări de linişte sufletească prin mersul la biserică, ci mersul la biserică.

Deviez, îmi cer scuze.
Polarizarea asta a ideologiei, însă, duce la formarea de tabere. Vrei, nu vrei, eşti alipit unui grup, pentru că principiul de bază este "Dacă nu eşti cu mine, eşti împotriva mea".  Şi uite aşa ajungem la o societate dezbinată, haotică. Suntem oameni normali, cu probleme şi bucurii, până auzim cuvântul magic al prezentului: "Dragnea". Sau "P.S.D.". 
Şi ne schimbăm, brusc. Domniţa gingaşă, care era elegantă ca o căprioară şi pe care o admirai ca pe o zână, se spurcă la gură şi aruncă cu "muya larga" peste tot, de ţi se face scârbă. Zici că Dragnea i-a intrat personal în casă şi a schingiuit-o toată viaţa, iar acum a sosit vremea răzbunării.  
Copii cu mustaţa abia mijind, colegi, prieteni, capătă o roşeaţă în jurul ochilor şi ajung în pragul turbării, de zici că vor sfâşia cu dinţii tot ce le iese în cale, dacă aud cuvântul de declic. E o mare realizare, o modă - să fii cât mai dement, cât mai scabros, cât mai murdar în exprimare. E voie...când vine vorba de Dragnea, uiţi de bunul simţ, de politeţe, de principii, de umanitate. Paradoxal, lupta pentru o societate mai bună a devenit doar un pretext pentru a aplauda golăneala.
Parcă am fi vrăjiţi. Aşa cum mă vrăjea pe mine o domnişoară, acum mulţi ani, de mă topeam când îi auzeam glasul şi dacă încercam să o salut ieşeau doar nişte bâlbâieli fără noimă, aşa e vrăjită societatea noastră cu Dragnea. Clopoţelul pavlovian al dresajului mediatic.


Pe undeva înţeleg comportamentul acesta...într-o măsură mai mică era la modă acum vreo 10 - 15 ani, când, după unii, piatra de poticnire a progresului era considerată a fi Băsescu. Oricum, mişcarea "anti-" era foarte puternică...o direcţie pe care o aplaudam şi eu. Şi mă luptam (cu vorbe, c-apoi na! Ce putere am, în afară de a da cu ştampila?), şi acuzam şi eram încrâncenat. Aşa cum, cu alţi ani în urmă, mulţi erau împotriva lui Ceauşescu. Şi acuzau şi erau încrâncenaţi.
Bun. Ceauşescu nu mai e şi nu a coborât raiul pe pământ. Băsescu nu mai e preşedinte şi raiul tot se lasă aşteptat. Dragnea nu va mai fi, la fel cum nu mai e nici Iliescu, Geoană, Năstase 4 case. Nici Iohannis 6(5) case nu va mai fi, după o vreme.
Însă, personaje demon care să ne împiedice să evoluăm, vom găsi mereu. La fel şi lume care să le înjure, aşteptând dispariţia lor şi venirea binelui.

Până una, alta, revin: ce a câştigat Marele Câştigător al acesor alegeri europarlamentare? Teoretic, o speranţă. Practic, nimic...pentru că votul a fost mai mult o demonstraţie psihologică a poporului, care va alimenta noi lupte politice - ce deja se întrezăresc, de fapt.
În rest, ziua de azi nu arată cu nimic mai diferită decât cea de ieri. La parlamentul european se vor duce un număr aproximativ egal de parlamentari P.N.L., P.S.D. sau U.S.R. Aşa a fost şi până acum...fiecare partid a avut reprezentanţi. Mulţi sau mai puţini...contează numărul? Elena Băsescu a fost europarlamentar; aşa, şi? Dacian Cioloş a fost europarlamentar. Aşa, şi? Care-i diferenţa? Eu nu am simţit că vreunu' mi-a influenţat viaţa, nici măcar cu un milimetru.
Justiţia din referendum nu va fi aplicată niciodată, pentru că încalcă legea bunului simţ, orice lege morală, Constituţia şi Drepturile Omului.

Cu toate acestea, câştigătorii palpabili ai alegerilor sunt viitorii europarlamentari. Ei vor mai avea nişte bani de cheltuială, o funcţie bine văzută şi niscavai importanţă în ochii oamenilor de rând. Pânp nu vine unu' să le strige: "Cutare la puşcărie"!!

Să bem în cinstea lor - că a trecut ziua electorală şi e voie!


[Sofia Reyes feat. Rita Ora & Anitta - R.I.P.]

P.S. după 2 ore: S-a dat sentinţa lui Dragnea; va face puşcărie. Aşa...şi ce-i cu asta? De ce trebuie să mă bucur? 

marți, 18 noiembrie 2014

Unsul Domnului sau Alesul Poporului?

S-or trecut şi alegerile astea...IEEEEEEEEEEEE.....
De-acum încolo, vorba unui înţelept: sperăm la ce e mai bun, dar ne pregătim pentru ce e mai rău. Că fără o fundaţie în trecut şi prezent, "mai bine" de unde? Nu l-am ales pe Harry Potter, în puii mei, să dea din baghetă şi să transforme molozul în câmp de flori!

Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu nu pot chiar să delirez de bucurie. Da...democraţia a învins, am pus cizma pe gâtul comunismului (???????), viitorul ne pândeşte după colţ cu ghirlande de flori şi-o pupăciune-n buzunar. Tinerele vlăstare ale neamului prosperă, capitalismul înfloreşte, libertatea cuvântului zburdă despletită pe câmpii şi între timp. ne facem o naţie de mici întreprinzători, toţi patroni şi oameni de excepţie.
Bun...însă mă sperie grozav frenezia asta unită în cuget şi-n simţiri. Înţeleg că s-a înfăptuit voia populară - scopul de facto al oricăror algeri..dar nu am mai văzut apetenţa asta pentru libidinoşenii de când închinam ode Întâiului Fiu al Patriei! 


(Like, like, like, share, share, share) :))
Mai dă-o-n mă-sa de treabă, chiar îl transformăm pe Iohannis în Hristosul Naţiunii? S-a înfăptuit minunea şi NE-AM LUAT ŢARA ÎNAPOI. Ura!!! Să curgă berea, să danseze gagicile pe masă! 



Şi totuşi, mai exact ce înseamnă asta? De la cine ne-am luat-o înapoi? Fugea un câine cu ea în gură şi ne-am recuperat-o? Fusese răpită ţara de extremiştii arabi? AOLEU!!! Şi eu acum abia aflu asta?? Păi atunci zic că e bine că ne-am luat-o... Aplauze!!

Vă rog frumos, chiar îmi doresc să mă dezvolt interpersonal şi să înţeleg, că tot dă cu virgulă. Preşedinte a fost (şi încă mai este pentru o lună) Traian Băsescu, înconjurat de nişte oameni. No, de-acum va fi Klaus Iohannis, înconjurat de aceiaşi oameni. Deci nu înţeleg ce am luat şi de la cine...
Mă rog, poate  nici nu este important! Prea sunt cârcotaş, cum bine mi se spune! Ar trebui să mă alătur şi eu mulţimii de aplaudaci şi să mă destrăbălez de încântare. Ok. Dar glorificarea unui singur om, care brusc devine Salvator şi Mântuitotul profeţit în vechime tot mi se pare o prostie. Am înţeles: batem din palme, cântăm, dansăm şi sperăm. Dar acum îi compunem şi rugăciuni??  

Prin urmare, am şi eu o nedumerire sub 18 ani - deci minoră: Klaus Iohannis este Unsul Domnului, sau Alesul Poporului?? C-apoi să ştiu şi eu...tre să-mi fac icoană cu Iohannis, să dorm cu ea sub pernă? Mă-nchin la soare şi îi transmit un gând bun şi dragului nostru (viitor) conducător? Îi lipesc chipul la începutul fiecărei cărţi din bibliotecă, sau îl trec pe acatiste, să se roage preoţii pentru el?