Motto:
"Toate femeile sunt curve, cu excepţia mamei şi surorii mele. Dar ţinînd cont că şi ele sunt femei..."
- Napoleon Bonaparte -
Gata, frăţică! M-am decis! Ajunge! M-am săturat! Nu mai pot! Vreau o prietenă.
Caut o prietenă şi nu găsesc, caut o prietenă şi nu găsesc....toate fetele frumoase să apeleze la mine. Vreau o femeie, vreau o femeie-n viaţa mea. Vreau o femeie, să mai...pot şi eu ceva - cum spunea un băeat de cartier.
Ce, ce râdeţi aşa? Nu mai ştiu ce să fac ...dau anunţ în ziar, la dracu'! Stau într-un oraş de căcat, nu am unde agăţa. Nu tu cluburi, nu tu discoteci, nu tu restaurante, nu tu biblioteci, nu tu baruri, nu tu orice! Ce să fac? Nu pot frecventa nici unul din locurile de socializare, pentru că nu există!!!! Şi nu am cum altundeva, o profesionistă în dating de la o publicaţie new york-eză învăţa masculii feroci - ca mine - că duduile nu se agaţă decât acolo unde se duc să se distreze, nu la muncă. "Never hit at the Starbucks girl". Păi şi dacă fata de la Starbucks e o bunoacă d-aia de dai cu căciula după câini? Ce fac, dacă nu o pot întâlni altundeva??? S-o urmăresc, ca un obsedat?? Nu, că dacă i se pare că aduc niţel cu Jason Black...se sperie săraca fată şi fuge mâncînd norii. Să-i spun direct? Yeah, right! Merge zâna pe stradă, toc-toc-toc-toc, şi vine barbatu' bine ilustru necunoscut ce mă aflu, s-o invite la suc. Hai, măi, că nu-s chiar Brad Pitt şi nici Bill Gates, să-i fluştur cheile de la Ferarri pe sub nas!
Mi-am făcut cont pe saiturile de deiting online şi am luat-o-n mână la greu. Nu pot străbate juma' de ţară ca să beau o ciocolată caldă c-o gagică, oricât ar fi ea de zână - ceea ce este, credeţi-mă - într-o zi era să mi se oprească inima-n loc când am văzut-o pe web, mirifică precum o floare de colţ pe un vârf golaş de stâncă.
Apoi m-a speriat o tanti pe un forum de profil; eu, bou, am zis să iau aminte la părerea ei, femeia e trecută prin viaţă şi ştie. Hai să casc urechile, că n-oi muri.
Temă de discuţie: finding Mr. Right.
"Numele lui e Ideal. Barbatul Ideal. Ar fi putut fi la fel de bine James Bond, pentru ca seamana cu el: brunet si oarecum misterios, intotdeauna iti lasa impresia ca mai ai ceva de descoperit, desi pare extraordinar de deschis si sincer. Dar sa o luam cu inceputul: in primul rand, e frumos tare, exact de inaltimea potrivita (adica destul de inalt incat sa-l poti privi sagalnic pe sub gene cand porti tocuri si nu atat de inalt incat sa nu ajungi pana la el, daca vrei sa-i spui ceva la ureche), nici slab, nici pachet de muschi si cu siguranta nici gras, adica exact asa cum trebuie. Se imbraca intotdeauna potrivit momentului: nu se duce la serviciu in jeansi (lucreaza intr-un post in care are mereu intalniri importante), dar nici nu-l vezi la film in costum. Stie exact cand sa poarte pantofi si cand sandale, cand sa se imbrace in rosu si cand in alb, arata in permanenta de parca abia s-a trezit bine-dispus si a iesit de sub dus, chiar daca vine dupa o zi de lucru de 10 ore. "
Nici călare, nici pe jos, nici îmbrăcat, nici dezbrăcat, nici cu păr, nici fără păr. Gary Cooper.
Păi în puşca haiducului, eu nu prea corespund. Nu mă cheamă Bond, nu sunt brunet. Restul, le fac din pix, nu-i greu; dar tot nu mă calific.
"Nu-i nimic...nu dispera, bărbatul ideal nu există." Ba da, băi, femeia, la câtă minte are, fix p-ăla îl caută! Fiecare se crede o divă în capul ei şi vrea ce-i mai bun. Idealul. Sunt 2 probleme...idealul; nu există.
Femeia se contrazice singură. "...exact de inaltimea potrivita (adica destul de inalt incat sa-l poti privi sagalnic pe sub gene cand porti tocuri si nu atat de inalt incat sa nu ajungi pana la el"
Analiza pe text! Adică cât? O fată de 1.60, pe tocuri de 15...bărbatul tre' să aibă cam 1.80. Hmmm...merge, în eventualitatea în care tutei îi place să meargă pe piciorange. Dacă nu-i place, ghinion...tipul e prea înalt; poa' să bifeze ce-o vrea, e prea înalt. Rezultă că nu e ideal. Şi dacă are înălţimea potrivită, dar nu-i misterios? Iar nu-i ideal. Şi dacă le are pe toate, dar nu ştie (sau nu are) fix cu ce să se îmbrace la orice ocazie? Nu-i personaj de film, cu o târlă de oameni după el, ca să-i dea ce are nevoie atunci când are nevoie, să impresioneze proasta...deci nu-i ideal.
Aoleu, da' o fată de 1.87? Se-ntâmplă, Natura şi fondul genetic. Păi asta pe tocuri sare de 2 m, unde pisicii calului dă ea de Ghiţă Mureşan în rastel, ca să aibă de unde alege??
Ce vreau să spun cu asta? Prin definiţie, idealul e unul singur. Idealul nu există, pentru că oamenii sunt diferiţi. Băi, şi aveam pretenţii de la aia...e femeie în toată firea! Mâine-poimâine face juma de secol, cum să aibă gândire d-asta de grupa pregătitoare pentru preşcolari??
Stai, am greşit! Bărbatul ideal există. E ăla cu bani. Ai bani, faci ce vrei, eşti cine vrei. Ciung şi şchiop, eşti Făt Frumos pe cal alb, dacă ai contul umflat. Brad Pitt fără celebritate e un căcat. Un tip dintr-un cartier mărginaş şi atât. Plin de jeg şi zdrenţăros, cu haine fade, de provincial al clasei de jos.
Eu...sunt răpus de regrete. Am încercat să fiu perfect şi am dat-on bară în cel mai original mod.
Da, ştiu...iartă-mă că nu m-am născut într-o familie de boieri. Scuze că nu am 1.90 cum vezi în filme, atâta apă mi-a turnat Mama Natură la rădăcină! Ce dracu' vrei să fac eu? Ceartă-te cu ea! Îmi pare rău că după facultate nu am găsit pe nimeni să mă pună-n băţ patron de multinaţională, ca să mă dau cu bolidul prin oraş şi să-mi lustruiască fufele portofelul. Da, ştiu, e vina mea că nu mi-am plantat o vilă-n curte! Ce coama calului să fac dacă terminaseră seminţele la magazin? Îmi pare rău că nu-s în stare să agăţ dive ca-n cărţi, însă nimănui nu i se înmoaie textila când mă vede; nu-s Dudu Steel, să mi-o mângâie cu privirea încă de când apar în cadrul uşii. Nu ştiu să agăţ şi nici nu am încercat..trebuşoara asta se bazează mult pe prima impresie, iar eu pur şi simplu nu am nimic exuberant la mine. Cecul de baştan l-am uitat în pantalonii ceilalţi!
Scuză-mă că a trebuit să renunţ la mândrie ca să mai apuc încă o zi, în speranţa că se va schimba ceva. Dacă eram samurai acum benchetuiam de mult cu strămoşii. Mi-ar fi plăcut să fiu samurai, viaţa era mai simplă. Iartă-mă că nu sunt.
Ce pilda mă-sii vrei să fac dacă am un singur rând de haine cu care mă duc unde am nevoie? Nu-mi pot lua costum, că n-am pantofi...port 50 şi nu găsesc mărimea mea decât pe comandă, eşti mulţumită? Sunt mare la extremităţi, de ce dracu' e vina mea??? De ce sunt eu vinovat că mă-mput după ore de muncă? Iartă-mă, dragă, jegu' ăla de patron nu mi-a pus la dispoziţie şi o cabină de duş lângă strung, ca să mă pudrez la nas (ce credeaţi?) după ce gat cu lucrul! Iartă-mă că m-a dat afară când i-am cerut aşa ceva...
De ce e vina mea că trebuie să mă lupt zilnic ca să am ce pune pe masă? De ce e vina mea că nu am viaţă socială şi nu pot ieşi nicăieri cu nimeni, pentru că pur şi simplu nu îmi permit?? De ce e vina mea că nu pot gândi norişori roz 25h/24, când mă lovesc de obstacole în fiecare aspect al vieţii? Am încercat să-mi bag în venă o doză de ceva, puterea de-a spera, dar la dracu'! Iartă-mă că şi dacă m-aş vinde pe bucăţi, tot nu am valoare nici cât ca să-mi iau 2 gr de heroină!! Îmi pare rău că nu-mi iese nici măcar asta şi nu mă pot alinia trendului de şmecheraşi doritori de distracţie!
De ce e vina mea că nu am nimic din ce ar trebui să am, din simplul motiv că nu am nici măcar şansa de a mă duce la luptă? De ce e vina mea că urlu zilnic şi nimeni nu mă aude, indiferent ce aş spune?? De ce e vina mea că tot ce pot face este să vorbesc mereu şi mereu despre aceleaşi căcaturi, pentru că doar atât pot face?? De ce e vina mea şi sunt un molâu abject, doar pentru că nu am altă posibilitate decât se accept o viaţă fără sens, pe care o urăsc din ficaţi? M-aş duce la dracu', 9 mări şi 9 ţări, dar nu am bani nici asta să fac...singura posibilitate e să stau şi să îl aştept. De ce e vina mea că nu vine să mă ia?? Dă-i un sms, poate pe tine te ascultă!
Nu pricep, ce ar trebui să fac acum? Să m-arunc în cap de pe bloc?
Am încercat...Da' mi-a şi zis unu: "Bă tembelule, dacă vrei să te arunci, du-te, băi băiatule, la ultimul etaj, nu sta ca viţelul la parter!" Ha! Şi eu eram prost să-l ascult: "Tembel eşti tu cu mă-ta, băi idiotule descreierat, că poţi să mori dacă te-arunci de-acolo!!"
Concluzie: Napoleon a avut dreptate. Nu contează cine eşti, ce vrei, ce speri, ce gândeşti; contează ce ai, cât ai în cont. Ia ţărâna Regelui Soare şi încearcă să o însori...îmi pun capul că în 5 minute e genocid feminin, care să pupe mai repede săculeţul cu rămăşiţe, ca să spună "DA" la altar!
Lasă-mă cu portretele alea de oracol, în realitate, nu contează. Ai bani, eşti ideal. Nu ai, o iei în gură. Mesteci orbit, să n-ai carii.
Nu am dreptate, nu? Bine...să înţeleg că Hugh Hefner e chiar atât de cuceritor?? Dacă îl vezi pe stradă, un moş de abia îţi târâie băşinile, ţi-e frică să-l şi priveşti mai insistent, ca nu cumva să îl dobori. Dar e ideal, rezultatele vorbesc de la sine. Cine înşiră pipiţele de 20 şi puţin, în timp ce bărbaţii de vârsta lor învaţă să schieze pe pârtie, ca să se contopească cu mediul?? Tata lu' Matusalem, normal! Dacă nu el, atunci cine??
Apoi m-am trezit.
Pfuai de mine, ce coşmar am avut...noroc că nu e nimic real. Nici anunţul, nici forumul, nici tuta, nici...ba da, fata de la Starbucks cred că e reală...Mai rămâne să merg pe-acolo şi să mă conving cu ochii mei.
Nu, nu e nimic adevărat..._ţara-i o grădină, Bucureştiul o floare. Trăiesc în lumea mea perfectă, înconjurat de dragoste şi în principiu de ce vreau eu. Atâta că îmi place să ţin cu poporul, mă gândesc şi cum o fi viaţa unui sărman; mă pun în locul aproapelui, ca să mă treacă Domnul în Cartea Vieţii. Ştiu că uneori mai sar calul, dar o fac doar pentru că pun prea multă pasiune în empatie.
N-a fost nimic real...şi totuşi, îmi bate pipota ca la o rândunică speriată; pe cuvânt de cercetaş!
P.S.: mamă, deci mă trece o indignare când îmi aduc aminte de vita aia din vis...Am capul plin de cele mai teribile golănisme! Stai să le coafez, oleacă. Dacă mai dorm vreodată-n cap şi mai am astfel de coşmaruri, pe cuvânt că-i zic direct:
"Munceşte, tu, băi duduie, 10 ore şi să vedem cât de proaspătă şi duşată arăţi!!! Scoate dracu' capu' din televizor şi beleşte ochii în lumea reală, nu mai visa la cai verzi şi virili!!!"
"Toate femeile sunt curve, cu excepţia mamei şi surorii mele. Dar ţinînd cont că şi ele sunt femei..."
- Napoleon Bonaparte -
Gata, frăţică! M-am decis! Ajunge! M-am săturat! Nu mai pot! Vreau o prietenă.
Caut o prietenă şi nu găsesc, caut o prietenă şi nu găsesc....toate fetele frumoase să apeleze la mine. Vreau o femeie, vreau o femeie-n viaţa mea. Vreau o femeie, să mai...pot şi eu ceva - cum spunea un băeat de cartier.
Ce, ce râdeţi aşa? Nu mai ştiu ce să fac ...dau anunţ în ziar, la dracu'! Stau într-un oraş de căcat, nu am unde agăţa. Nu tu cluburi, nu tu discoteci, nu tu restaurante, nu tu biblioteci, nu tu baruri, nu tu orice! Ce să fac? Nu pot frecventa nici unul din locurile de socializare, pentru că nu există!!!! Şi nu am cum altundeva, o profesionistă în dating de la o publicaţie new york-eză învăţa masculii feroci - ca mine - că duduile nu se agaţă decât acolo unde se duc să se distreze, nu la muncă. "Never hit at the Starbucks girl". Păi şi dacă fata de la Starbucks e o bunoacă d-aia de dai cu căciula după câini? Ce fac, dacă nu o pot întâlni altundeva??? S-o urmăresc, ca un obsedat?? Nu, că dacă i se pare că aduc niţel cu Jason Black...se sperie săraca fată şi fuge mâncînd norii. Să-i spun direct? Yeah, right! Merge zâna pe stradă, toc-toc-toc-toc, şi vine barbatu' bine ilustru necunoscut ce mă aflu, s-o invite la suc. Hai, măi, că nu-s chiar Brad Pitt şi nici Bill Gates, să-i fluştur cheile de la Ferarri pe sub nas!
Mi-am făcut cont pe saiturile de deiting online şi am luat-o-n mână la greu. Nu pot străbate juma' de ţară ca să beau o ciocolată caldă c-o gagică, oricât ar fi ea de zână - ceea ce este, credeţi-mă - într-o zi era să mi se oprească inima-n loc când am văzut-o pe web, mirifică precum o floare de colţ pe un vârf golaş de stâncă.
Apoi m-a speriat o tanti pe un forum de profil; eu, bou, am zis să iau aminte la părerea ei, femeia e trecută prin viaţă şi ştie. Hai să casc urechile, că n-oi muri.
Temă de discuţie: finding Mr. Right.
"Numele lui e Ideal. Barbatul Ideal. Ar fi putut fi la fel de bine James Bond, pentru ca seamana cu el: brunet si oarecum misterios, intotdeauna iti lasa impresia ca mai ai ceva de descoperit, desi pare extraordinar de deschis si sincer. Dar sa o luam cu inceputul: in primul rand, e frumos tare, exact de inaltimea potrivita (adica destul de inalt incat sa-l poti privi sagalnic pe sub gene cand porti tocuri si nu atat de inalt incat sa nu ajungi pana la el, daca vrei sa-i spui ceva la ureche), nici slab, nici pachet de muschi si cu siguranta nici gras, adica exact asa cum trebuie. Se imbraca intotdeauna potrivit momentului: nu se duce la serviciu in jeansi (lucreaza intr-un post in care are mereu intalniri importante), dar nici nu-l vezi la film in costum. Stie exact cand sa poarte pantofi si cand sandale, cand sa se imbrace in rosu si cand in alb, arata in permanenta de parca abia s-a trezit bine-dispus si a iesit de sub dus, chiar daca vine dupa o zi de lucru de 10 ore. "
Nici călare, nici pe jos, nici îmbrăcat, nici dezbrăcat, nici cu păr, nici fără păr. Gary Cooper.
Păi în puşca haiducului, eu nu prea corespund. Nu mă cheamă Bond, nu sunt brunet. Restul, le fac din pix, nu-i greu; dar tot nu mă calific.
"Nu-i nimic...nu dispera, bărbatul ideal nu există." Ba da, băi, femeia, la câtă minte are, fix p-ăla îl caută! Fiecare se crede o divă în capul ei şi vrea ce-i mai bun. Idealul. Sunt 2 probleme...idealul; nu există.
Femeia se contrazice singură. "...exact de inaltimea potrivita (adica destul de inalt incat sa-l poti privi sagalnic pe sub gene cand porti tocuri si nu atat de inalt incat sa nu ajungi pana la el"
Analiza pe text! Adică cât? O fată de 1.60, pe tocuri de 15...bărbatul tre' să aibă cam 1.80. Hmmm...merge, în eventualitatea în care tutei îi place să meargă pe piciorange. Dacă nu-i place, ghinion...tipul e prea înalt; poa' să bifeze ce-o vrea, e prea înalt. Rezultă că nu e ideal. Şi dacă are înălţimea potrivită, dar nu-i misterios? Iar nu-i ideal. Şi dacă le are pe toate, dar nu ştie (sau nu are) fix cu ce să se îmbrace la orice ocazie? Nu-i personaj de film, cu o târlă de oameni după el, ca să-i dea ce are nevoie atunci când are nevoie, să impresioneze proasta...deci nu-i ideal.
Aoleu, da' o fată de 1.87? Se-ntâmplă, Natura şi fondul genetic. Păi asta pe tocuri sare de 2 m, unde pisicii calului dă ea de Ghiţă Mureşan în rastel, ca să aibă de unde alege??
Ce vreau să spun cu asta? Prin definiţie, idealul e unul singur. Idealul nu există, pentru că oamenii sunt diferiţi. Băi, şi aveam pretenţii de la aia...e femeie în toată firea! Mâine-poimâine face juma de secol, cum să aibă gândire d-asta de grupa pregătitoare pentru preşcolari??
Stai, am greşit! Bărbatul ideal există. E ăla cu bani. Ai bani, faci ce vrei, eşti cine vrei. Ciung şi şchiop, eşti Făt Frumos pe cal alb, dacă ai contul umflat. Brad Pitt fără celebritate e un căcat. Un tip dintr-un cartier mărginaş şi atât. Plin de jeg şi zdrenţăros, cu haine fade, de provincial al clasei de jos.
Eu...sunt răpus de regrete. Am încercat să fiu perfect şi am dat-on bară în cel mai original mod.
Da, ştiu...iartă-mă că nu m-am născut într-o familie de boieri. Scuze că nu am 1.90 cum vezi în filme, atâta apă mi-a turnat Mama Natură la rădăcină! Ce dracu' vrei să fac eu? Ceartă-te cu ea! Îmi pare rău că după facultate nu am găsit pe nimeni să mă pună-n băţ patron de multinaţională, ca să mă dau cu bolidul prin oraş şi să-mi lustruiască fufele portofelul. Da, ştiu, e vina mea că nu mi-am plantat o vilă-n curte! Ce coama calului să fac dacă terminaseră seminţele la magazin? Îmi pare rău că nu-s în stare să agăţ dive ca-n cărţi, însă nimănui nu i se înmoaie textila când mă vede; nu-s Dudu Steel, să mi-o mângâie cu privirea încă de când apar în cadrul uşii. Nu ştiu să agăţ şi nici nu am încercat..trebuşoara asta se bazează mult pe prima impresie, iar eu pur şi simplu nu am nimic exuberant la mine. Cecul de baştan l-am uitat în pantalonii ceilalţi!
Scuză-mă că a trebuit să renunţ la mândrie ca să mai apuc încă o zi, în speranţa că se va schimba ceva. Dacă eram samurai acum benchetuiam de mult cu strămoşii. Mi-ar fi plăcut să fiu samurai, viaţa era mai simplă. Iartă-mă că nu sunt.
Ce pilda mă-sii vrei să fac dacă am un singur rând de haine cu care mă duc unde am nevoie? Nu-mi pot lua costum, că n-am pantofi...port 50 şi nu găsesc mărimea mea decât pe comandă, eşti mulţumită? Sunt mare la extremităţi, de ce dracu' e vina mea??? De ce sunt eu vinovat că mă-mput după ore de muncă? Iartă-mă, dragă, jegu' ăla de patron nu mi-a pus la dispoziţie şi o cabină de duş lângă strung, ca să mă pudrez la nas (ce credeaţi?) după ce gat cu lucrul! Iartă-mă că m-a dat afară când i-am cerut aşa ceva...
De ce e vina mea că trebuie să mă lupt zilnic ca să am ce pune pe masă? De ce e vina mea că nu am viaţă socială şi nu pot ieşi nicăieri cu nimeni, pentru că pur şi simplu nu îmi permit?? De ce e vina mea că nu pot gândi norişori roz 25h/24, când mă lovesc de obstacole în fiecare aspect al vieţii? Am încercat să-mi bag în venă o doză de ceva, puterea de-a spera, dar la dracu'! Iartă-mă că şi dacă m-aş vinde pe bucăţi, tot nu am valoare nici cât ca să-mi iau 2 gr de heroină!! Îmi pare rău că nu-mi iese nici măcar asta şi nu mă pot alinia trendului de şmecheraşi doritori de distracţie!
De ce e vina mea că nu am nimic din ce ar trebui să am, din simplul motiv că nu am nici măcar şansa de a mă duce la luptă? De ce e vina mea că urlu zilnic şi nimeni nu mă aude, indiferent ce aş spune?? De ce e vina mea că tot ce pot face este să vorbesc mereu şi mereu despre aceleaşi căcaturi, pentru că doar atât pot face?? De ce e vina mea şi sunt un molâu abject, doar pentru că nu am altă posibilitate decât se accept o viaţă fără sens, pe care o urăsc din ficaţi? M-aş duce la dracu', 9 mări şi 9 ţări, dar nu am bani nici asta să fac...singura posibilitate e să stau şi să îl aştept. De ce e vina mea că nu vine să mă ia?? Dă-i un sms, poate pe tine te ascultă!
Nu pricep, ce ar trebui să fac acum? Să m-arunc în cap de pe bloc?
Am încercat...Da' mi-a şi zis unu: "Bă tembelule, dacă vrei să te arunci, du-te, băi băiatule, la ultimul etaj, nu sta ca viţelul la parter!" Ha! Şi eu eram prost să-l ascult: "Tembel eşti tu cu mă-ta, băi idiotule descreierat, că poţi să mori dacă te-arunci de-acolo!!"
Concluzie: Napoleon a avut dreptate. Nu contează cine eşti, ce vrei, ce speri, ce gândeşti; contează ce ai, cât ai în cont. Ia ţărâna Regelui Soare şi încearcă să o însori...îmi pun capul că în 5 minute e genocid feminin, care să pupe mai repede săculeţul cu rămăşiţe, ca să spună "DA" la altar!
Lasă-mă cu portretele alea de oracol, în realitate, nu contează. Ai bani, eşti ideal. Nu ai, o iei în gură. Mesteci orbit, să n-ai carii.
Nu am dreptate, nu? Bine...să înţeleg că Hugh Hefner e chiar atât de cuceritor?? Dacă îl vezi pe stradă, un moş de abia îţi târâie băşinile, ţi-e frică să-l şi priveşti mai insistent, ca nu cumva să îl dobori. Dar e ideal, rezultatele vorbesc de la sine. Cine înşiră pipiţele de 20 şi puţin, în timp ce bărbaţii de vârsta lor învaţă să schieze pe pârtie, ca să se contopească cu mediul?? Tata lu' Matusalem, normal! Dacă nu el, atunci cine??
Apoi m-am trezit.
Pfuai de mine, ce coşmar am avut...noroc că nu e nimic real. Nici anunţul, nici forumul, nici tuta, nici...ba da, fata de la Starbucks cred că e reală...Mai rămâne să merg pe-acolo şi să mă conving cu ochii mei.
Nu, nu e nimic adevărat..._ţara-i o grădină, Bucureştiul o floare. Trăiesc în lumea mea perfectă, înconjurat de dragoste şi în principiu de ce vreau eu. Atâta că îmi place să ţin cu poporul, mă gândesc şi cum o fi viaţa unui sărman; mă pun în locul aproapelui, ca să mă treacă Domnul în Cartea Vieţii. Ştiu că uneori mai sar calul, dar o fac doar pentru că pun prea multă pasiune în empatie.
N-a fost nimic real...şi totuşi, îmi bate pipota ca la o rândunică speriată; pe cuvânt de cercetaş!
P.S.: mamă, deci mă trece o indignare când îmi aduc aminte de vita aia din vis...Am capul plin de cele mai teribile golănisme! Stai să le coafez, oleacă. Dacă mai dorm vreodată-n cap şi mai am astfel de coşmaruri, pe cuvânt că-i zic direct:
"Munceşte, tu, băi duduie, 10 ore şi să vedem cât de proaspătă şi duşată arăţi!!! Scoate dracu' capu' din televizor şi beleşte ochii în lumea reală, nu mai visa la cai verzi şi virili!!!"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu