sâmbătă, 2 iulie 2011

Culmea drăgoştii

"Un poliţist din Bucureşti şi-a împuşcat iubita, după care s-a sinucis. Femeia este în stare de şoc dar se află în afara oricărui pericol"
www.realitatea.net

Mda...cât de mişto sună! Eşti în cap după una, deci ce faci? O OMORI!! Psihedelic, să-mi baaag..o lună-ntreagă de mă lăsai să caut, răspunsul ăsta nu-l găseam!
Ca să fiu sincer, mie mi se pare puţin ilogică şi contradictorie alăturarea asta de termeni. "Iubită" şi "împuşcat" nu preau au ce să caute în aceiaşi propoziţie; nu dau bine, pentru că se exclud reciproc. (Măcar la modul declaratv) Iubita parcă e aia de o sorbi din priviri, te îneci în ochii ei (lalulaluleiiii), săruţi pământul pe unde calcă...cretinisme d-astea. Dacă o împuşti, nu mai e iubită. Nu?? Spune-i prietenă, concubină, sex-buddy, puii mei, ceva...orice altceva în afară de iubită. Dar asta e..EVOLUŢIA, de!
Oricum...
Parcă şi văd scena: The Cop, The Apartament and The Bitch. Tananananaaaaaaaaa...ua-ua-ua-uaaaaaa şi apoi fluericiul. Şi apare Cop-ul, cu basca pe ureche, ţigara în colţul gurii şi mâna pe pistolul în erecţie (pe principiu "Vai, da' ce ţeavă groasă aveţi, dle policeman...ca să te pot împuşca mai bine, IUBITO!"), apoi Bitch-a, pe jumatate încruntată şi semidezbrăcată, cu mâinile-n şold şi pleata într-o parte, pe stil emo. Zgomot, fum, ţipete. In the end, there can be only one. He said, "All beauty must die" and BAAANG!!!!

UFFFFFF..Încă o dată îmi declar involuţia în faţa societăţii civilizate. M-am obişnuit cu asta; am o gândire rustică, needucată în tendinţele actualităţii şi o ştiu. Lumea se schimbă, eu nu. Nu mă mai miră asta.

Au apus vremurile libidinoşeniilor hiperbolizante, când jumătatea primea şiraguri de stele pe băţ şi frumuseţea îi era comparată cu răsăritul de soare la apus. Nu se mai practică mic dejun la pat, cărări din petale de trandafiri spre locul hârjonelii languroase sau bucheţoaiele de flori şi declaraţii vibratoare la pipotă. Acum nu-i mai ajung vorbele, vrea fapte! Vrea să simtă amoru-n adâncul ei...stai, că nici asta nu-i nouă. Vrea o dovadă de vârtoşenie sentimentală, alta decât cea tradiţională. Vrea să iasă din tipare, vrea să rupă gura târgului. În principiu vrea...păi ce altceva??

Da' nu înţeleg un amănunt: cam cât de mult o iubea pe tută, dacă a încercat s-o treacă pârleazul definitiv? Chestia asta e un nou standard printre îndrăgostiţi? Pisi, te ador atât de mult încât îmi vine să te omor!! Dacă te iubeam mai puţin scăpai cu o pereche de palme, dar aşa...poţi să te pui de-a curmezişul sentimentelor? Iubirea, OH, IUBREA! Nu crezi în ea până nu o încerci...până nu te pătrunde între obraji, până nu îţi înfierbântă inima şi-ţi întăreşte dorinţa!

Dar stai, măi, că ăsta doar a încercat s-o omoare; ăolică, eroare! Dacă iubea mai mult, poate reuşea. Ce să-i faci? Aşa-s bărbaţii...îi apucă blegeala fix când tre' să se termine, îi răpesc zânulei până şi ultima fărâmă de extaz. Deci gata, fra', că m-am enervat!! De acum susţin superioritatea femeii chiar şi cu ochii închişi!! (Woman on top, la naiba-n puii mei) Ce atâta dat în bărci, cu primitivii ăştia de masculi obosiţi?? Propun să-l bage p-ăla în puşcărie, pe motiv că şi-a bătut joc de înalta afecţiune a sărmanului fluturaş de varză! Să moară răposatul, la spânzurătoare cu el! Cum şi-a permis să amăgească inocenţa unei biete păsărici firave şi să o lase nerezolvată?? Vine dradostea ca o adiere şi tu te băseşti! Ce-i asta?? Ce înseamnă "a încercat s-o omoare"?? Du-o, bă, pân' la capăt, că d-aia te-a făcut mă-ta bărbat!! Păi eşti stâlpu' casii, sau glugă de coceni??

Aşa...hai să zic că am mai înţeles cu manifestările astea moderne. Dar, încă o întrebare mică: care e cea mai culme a iubirii? Să-i decupezi capul puiuţei cu lama de ras?? Nu, măi, nu râdeţi, că vreau să ştiu! De la o vreme, cam toată lumea mă ameninţă cu momentul fatidic în care mă voi împrăştia de plăcere când mă va împunge Arculeţ cu săgeata magică şi no...e aşa de rău să fii pregătit? Am înţeles că dragostea-i mai rea ca căcarea...când te trece, îţi pierzi judecata (bine, aici mă scap uşor, pentru că niciodată nu am avut ce pierde) şi intri în fibrilaţie anafilactică. Îţi pierzi cumpătul, pierzi stăpânirea de sine, simţul realităţii, banii, timpul, somnul, visele. În principiu, pierzi şi completaţi pe linia punctată. Una peste alta (hmmmm...kinky!), să rezum că nu mai pot: te loveşte căpiala, pierzi tot.


URĂSC asta. Ori, dacă fata vine de parcă se duce şi eu am niscavai timp liber, nu e bine să profit de el?? Umblu din floaren-floare, fac d-alea de care fac japonezii la cutremur...cum le zice, zi să le zic...SIMULĂRI, TĂTICULE, lovi-le-ar norocul!
Acumulez cunoştinţe...plus că întreb, nu dau cu parul!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu