S-a isprăvit şi şarada cu Mădălina Manole...finally! Pe la 3 ma izbit un somn de zile mari şi credeam că am dormit ca un păgân la înmormântea privighetorii cânticului românesc, dar spre norocul meu au amânat evenimmentul. Oricum, bine că s-a terminat, că îmi crăpau creierii şi dădeau rateuri grave. Nu vreau eu să par un ciudat, dar pe mine chiar nu m-a impresionat tărăşenia cu artistul debordînd de sensibilitate, care, sătul de urâciunea lumii ia un gât de otravă să-i meargă bine la digestie. Deci serios...putea să fie înmormântarea în spatele casei mele, că nu mă mişcam un milimetru, să mă sparg în omagii (care, oricum, până la urmă erau doar o frecţie la picior de lemn). Mi-au dat lacrimile când a murit Jean Constantin, am fost neplăcut uimit când s-a dus Michael, dar în cazul de faţă nici nu am tresărit! Nu ştiu de ce...poate pentru că ce-şi face omul cu mâna lui se numeşte lucru manual - cum altfel? Poate pentru că mi s-a părut ipocrizia maximă să ceri iertare pentru ceva ce te gândeşti cu luciditate să faci? Nu ştiu.
Deci te-ai omorât, foarte bine! Nu e capăt de ţară, mau sunt câteva miliarde de suflete pe planetă. Înseamnă că ţi-ai asumat o groază de chestii, posibil şi ura propriului copil. La ce dracu ceri iertare?? Te încălzeşte asta cu ceva?? Nu o să mai întrebe copilul ăla "Tati, tati, da unde e mami?? De ce s-a dus??" Deci eu chiar nu înţeleg...cum poţi să munceşti o viaţă întreagă pentru ceva, apoi să îţi bagi piciorul cu nonşalanţă, în tot ce ai realizat?? Dacă erai singur pe lume, hai că mai înţeleg, dar câna ai pe cineva care depinde de tine, de ce să te bagi singur la capul la crăpătura uşii??
Oricum, per total mi s-a părut o idioţenie pentru care nu aş fi scos la soare nici un petec de piele, nici bătut cu ranga! Putea să cadă biserica pe mine, să îmi scoată ochii cu crucea din turlă, că nu aveam de gând să mişc un centimetru în direcţia Ploieştiului! Am zis!
Si-aşa, din ce-am văzut la tv, poporul ales iar s-a dat în stambă, grav de tot! Pe principiul unei vecine, care mă îmbia galeş să stau şi eu la o înmormântare care se oficia la noi la biserică "că o să fie frumos", tot băbetul ţării s-a strâns ca la urs, la mini-sluja (câteva rugăciuni, ca să fiu exact) celei ce a fost Mădălina Manole (Fată super-talentată, drăguţă ce-i drept, dar cam..."răsfăţată", cum mărtorisea Tavi Collen la o emisiune de dimineaţă). Băi, deci mă uitam îngrozit la o adunătură pestriţă de oameni, căreia nici prin gând nu-i trecea să adoptea măcar o mască de seriozitate! Unii rădeau (mai pe fereală, să nu-i vadă lumea), unii gesticulau grăbiţi, un copil urla că s-a pierdut de părinţii săi (cam handicapaţi la cap după gustul meu, dacă s-au gândit să-şi scoată odrasla la o înmormântare, de parcă ar fi dus-o la bâlciul din capul străzii), unii se împingeau să se fotografieze cu moarta pe catafalc. Nu mişcă nimeni......Păsăricaaaaaaaaa....gata! O să iasă o poză super! Nu daţi banii pe prostii, trageţi-i în poze pe copii, cu un decor de artist în fundal!
O prietenă se arăta oripilită, scârbită chiar, pentru că ziarul Click publicase un articol intitulat "Mami, de ce ai plecat"(sau ceva de gen, oricum). Cinică la maxim expunerea, dar cu cât mă gândesc mai mult, îmi pare pe undeva adevărată. La începu, prima mea reacţie a fost să condamn respectivul jurnalist, doar că...La cât de hidoasă este viaţa asta, la cât de sarcastică este existenţa, cine îmi poate garanta că peste 5-10 ani, nişte colegi mai răutăcioşi nu vor întreba fix asta?? Sare pe rană, şi ce??
Anyway...Dumnezeu/Budha/Zamolxe (sau oricine alcineva)* s-o odihnească. Să-i fie ţărâna uşoară!
* prin sinucidere, cam respingi ideea de Divinitate şi tot ceea ce se spune că reprezintă ea
Deci te-ai omorât, foarte bine! Nu e capăt de ţară, mau sunt câteva miliarde de suflete pe planetă. Înseamnă că ţi-ai asumat o groază de chestii, posibil şi ura propriului copil. La ce dracu ceri iertare?? Te încălzeşte asta cu ceva?? Nu o să mai întrebe copilul ăla "Tati, tati, da unde e mami?? De ce s-a dus??" Deci eu chiar nu înţeleg...cum poţi să munceşti o viaţă întreagă pentru ceva, apoi să îţi bagi piciorul cu nonşalanţă, în tot ce ai realizat?? Dacă erai singur pe lume, hai că mai înţeleg, dar câna ai pe cineva care depinde de tine, de ce să te bagi singur la capul la crăpătura uşii??
Oricum, per total mi s-a părut o idioţenie pentru care nu aş fi scos la soare nici un petec de piele, nici bătut cu ranga! Putea să cadă biserica pe mine, să îmi scoată ochii cu crucea din turlă, că nu aveam de gând să mişc un centimetru în direcţia Ploieştiului! Am zis!
Si-aşa, din ce-am văzut la tv, poporul ales iar s-a dat în stambă, grav de tot! Pe principiul unei vecine, care mă îmbia galeş să stau şi eu la o înmormântare care se oficia la noi la biserică "că o să fie frumos", tot băbetul ţării s-a strâns ca la urs, la mini-sluja (câteva rugăciuni, ca să fiu exact) celei ce a fost Mădălina Manole (Fată super-talentată, drăguţă ce-i drept, dar cam..."răsfăţată", cum mărtorisea Tavi Collen la o emisiune de dimineaţă). Băi, deci mă uitam îngrozit la o adunătură pestriţă de oameni, căreia nici prin gând nu-i trecea să adoptea măcar o mască de seriozitate! Unii rădeau (mai pe fereală, să nu-i vadă lumea), unii gesticulau grăbiţi, un copil urla că s-a pierdut de părinţii săi (cam handicapaţi la cap după gustul meu, dacă s-au gândit să-şi scoată odrasla la o înmormântare, de parcă ar fi dus-o la bâlciul din capul străzii), unii se împingeau să se fotografieze cu moarta pe catafalc. Nu mişcă nimeni......Păsăricaaaaaaaaa....gata! O să iasă o poză super! Nu daţi banii pe prostii, trageţi-i în poze pe copii, cu un decor de artist în fundal!
O prietenă se arăta oripilită, scârbită chiar, pentru că ziarul Click publicase un articol intitulat "Mami, de ce ai plecat"(sau ceva de gen, oricum). Cinică la maxim expunerea, dar cu cât mă gândesc mai mult, îmi pare pe undeva adevărată. La începu, prima mea reacţie a fost să condamn respectivul jurnalist, doar că...La cât de hidoasă este viaţa asta, la cât de sarcastică este existenţa, cine îmi poate garanta că peste 5-10 ani, nişte colegi mai răutăcioşi nu vor întreba fix asta?? Sare pe rană, şi ce??
Anyway...Dumnezeu/Budha/Zamolxe (sau oricine alcineva)* s-o odihnească. Să-i fie ţărâna uşoară!
* prin sinucidere, cam respingi ideea de Divinitate şi tot ceea ce se spune că reprezintă ea
Nah, acum, judecând la rece, poate ai şi tu un pic de dreptate. Văzui şi eu la TV ţigâncile alea care rîdeau şi glumeau la cimitir, în timp ce mama Mădălinei urla în agonie şi leşina de vreo 3 ori... pură Ostalgie!
RăspundețiȘtergere