luni, 26 aprilie 2010

Înţelepciune cu schepsis

Deci băi! Asta e mai tare ca chiloţii lu' Marin Bănică prinşi în nasturi de un body, mai tare chiar decât duduia care şi-a ales numărul 33 la bingo, ziua ei de naştere, mai tare chiar şi decât scrisul mioritic pe dealurile patriei! E ceva bun, bun, de tot, un "extraordinar" cu care nu m-am mai intersectat de multă vreme. Deci, cum să vă spun...s-a stins lumina-n sat! Sunt total dărâmat, strivit fără speranţă sub logica infailibilă a acestei senzaţionale capodopere oratoriceşti!
Sunteţi gata, că mă slobozesc!! Toată lumea, toată lumea sare-acum cu mine...Toată lumea mânuţele suuuuuussssssssss, suuuuuusssssss, mai sus, MAI SUS!!!


"Româncele ie toate neşte curve; şi bărbatul, şi amantul!"

Aşa glăsuia o colorată anonimă, de viţă nobilă pesemne, fix în mijlocul drumului (acolo a trecut-o nevoia, acolo s-a depus, ce mama măsii?). Sesizaţi, vă rog, adâncimea, profunzimea, îmbinarea melodioasă a cugetării, intensitatea care vibrează neostoit în ETERNITATE...
...Confucius era mic copil, nu ajungea nici măcar până la pământul dintre degetele de la picioarele minunatei creaturi! Cred că se răsuceşte în mormânt, îşi roade unghiile de invidie că nu s-a născut şi el pe aceste plaiuri binecuvântate de pronia cerească, bunăciuni care se revarsă continuu, nestăvilit şi fără număr, fără număr, fără număr, asupra bieţilor locuitori.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu