Capitolul III
Fabulimea Cântecacei
Cel mai frumos pe lumea asta este să trăieşti prin artă...să simţi vibraţiile din spatele sentimentelor, să le respiri..Să te laşi purtat pe aripile lor diafane şi să îţi creezi o lume pură, de vestală, unde focul iubirii te mistuie încet, încet, mai repede, MAI REPEDE...A,A,A! Acum TE FRIGE, TE ARDE DE ÎŢI SAR CAPACELE!!
Acesta să fie motivul pentru care, de ceva vreme, toate copiliţele sunt căsăpite de talent? Ai, n-ai treabă, o vedetenie se freacă ademenitor pe vreo scenă; împresurată de lumini beculitoare multicolor, mai mult dezbrăcată decât îmbrăcată, cu voluminoasele-i baloane bălăngănindu-se înebunite în cele 4 zări, tânăra se rupe în figuri, se coţăie cu sentiment şi îţi behăie afectată în ciocănel: OH, My baby, My baby, Mi Amor...”Te iubesc..sc..sc..sc...sc...sc...Mă crăcesc”..sc..c..sc..sc..sc..sc..sc...
Stau eu strâmb şi încerc să mă gândesc drept...(din păcate nu prea îmi iese treaba asta)...De când e ea micuţă, mititica, cum îşi dă seama că e o răpitoare de răsuflare? O fluieră colegii de şcoală după ore?? Stau în spatele ei şi ling podeaua atinsă de parfumatele-i picioruşe??? Îi mai lipeşte din când în când vreun jmecher câte o palmă peste funduleţ (ca să nu mai fiu bădăran şi să zic cuvântul cu ”b” - adică ”BUCI”)?? Sau se uită pur şi simplu în oglindă şi zice: ”Băăăă…să mi-o trag! Da’ bună m-a mai făcut mămiţica asta a mea! Dacă ies aşa pe stradă, te pomeni că dă benga în toţi masculoii din cartier!”
Bine, bine...sexoasă, sexoasă, dar s-o ştim şi noi! (ţipă publicul de sub geam). Vrem să te cunoaştem...vrem să te vedem în toată spendoarea, vrem să te....eeee...vrem şi noi multe – dar are legătură numai cu IUBIREA, stai calmă! (mai bine să fie o surpriză, că plăcerea e mai mare) Şi imediat, gingaşul bobocel de trandafiraş înfrorit este pălit de o ditamai idee: îţi înfige un microfonci între buze, se crăcănează (provocator) peste vreo cameră de luat filmări şi...brusc, este o prinţesă! O minunată, care trăieşte totul prin prisma muzichiei/artei. Perfectă ca o doină, suavă ca o crin imperial altoit cu o orhidee exotică....cu forme apetisante şi seducătoare! Da, da, da!
E clar! Să fii cântăciosă este Mama Perfecţiunii! Toată lumea adoră zâmbetul tău tâmp de vacă beată, toată lumea se zbânţuie pe orăcăielile tale! Eşti atât de talentată, încât nici dacă te-ar fi fătat augusta ta mamă într-o discotecă, pe ritm de D.J. Vasile, nu ai fi avt atât de mult succes!
Doar că eu m-am săturat! În afară că mi se pare degradant pentru mine (ca să nu mai zic de lumina roşie în care se pun exemplarele astea)...Nu mai pot cu toate panaramele care îţi încântă urechile cu melodii emoţionante, în timp ce ele stau pleoştite pe un podium, ca la saună! Îmi cam vine să vomit...cine puii mei le lasă pe astea să urce pe o scenă? Chiar aşa de facil este să devii talentată?? (mă rog...şi o râmă dresată e mai hăruită ca astea!) Că mă încearcă un dor afurisit de vreo câţiva ani să cât şi eu din trâmbă! Şi dacă mai şi strănut, apoi împletesc totul cu o tuse măgărească, un sughiţ şi...finalul apoteotic: o pârţîială zgomotoasă din dosul camerei, am pus de o întreagă orchestră! OMUL-ORCHESTRĂ!!
Însă, cel mai mult mă enervează îngânfarea (”nihil novi sub sole” – v-am spart! Sunt dăştept, sau sunt dăştept?)! Pot să înţeleg că un butoi de untură te susţine din greu să urli din rărunchi într-un par cu gămălie; pot să pricep că dacă Comeata Minunată şi-a răsfrânt buzoacele şi a bâţăit de câteva ori din şunci, acum se crede vreo miraculoasă (că vorba aceea...”Două buzişoare, două ţăţişoare; asta e toată averea ta, domniţă”). Doar că are o superioritate în comportament, de parcă e Venus scoborâtă printre muritorii descărnaţi! Se laudă atât cu valorile spirituale pe care şi le-a însuşit, condamnă din gros minciuna, ipocrizia, făţărnicia şi minciuna (”2 la primărie, 2 la prefectură”), dar toată atitudinea ei urlă a preacurvism! Visează că este înconjurată de Cupidonei despuiaţi, susţine cu tărie dragostea adevărată şi castă...în chiloţi, cu curu’ bombat în prim-plan, sau cu o mimică extazică. Îţi laudă munca prestată câţiva zeci de ani prin conservatoare, dar dacă îi opreşti cd-ul, rage mai abitir ca un măgar cu un spin sub coadă. Dă lecţii de întreţinere şi frumuseţe naturală, însă cheltuie mii de biştari pe lună (păi dacă stiliştii de pe Pământ sunt zevzeci la cap?? Se descurcă şi ea pe unde poate...), cu medicii esteticieni (liposucţii, că nu e în stare să bage nişte gimnastică dimineaţa, şi e cât o vacă gravidă; tapetări de dinţi cu mai ştiu eu ce înălbitori; tatuări de buze; injectări cu acizi pentru volum, cu paraziti pentru întinerire...etc, etc, etc, etc). Vorbeşte numai căcaturi culese din te miri ce cărţi, dar nu are pic de cultură socială. I se pare normal să fie lăudată, aplaudată, ovaţionată, că doar pentru că are înaintările de 10 kilometri (că parcă fix aici stă frumuseţea şi delicateţea!), iar bichineii prind aripi şi zboară de la locul lor (or fi ”Forever” cu aripioare???). Se crede vreo înţeleaptă de la care trebuie să culegem lumină (dă şi curent electric? Poate de aceea i se mai zice prin unele cercuri intime ”ţiparul electric”, nume de cod: ”Renelul brazilian”), şi ea nici nu ştie să vorbească citeţ.
Băi, orbetelor cretine în cap!! Puteţi să cântaţi şi din scaunul cu rotile, că pe mine mă interesează muzica, cu crăceala voastră! Staţi şi în cur şi în cap...numai nu mă mai frecaţi la icre cu mugeala aia croncănită! Vă numiţi dive...pentru ce? Că vă fleşcăiţi pe câte vreun macac obsedat, pe acorduri bubuite de Körg???
Sophia Loren e divă. Brigitte Bardo este divă. Celine Dion e divă. Fără silicoane, fără perversităţi dansante sau apropo-uri deocheate. Dar doamnele acesteastea muncesc, băi! Şi-au închinat viaţa artei, pentru a fi demne de titlul ăsta!
Ce e mai grav este că tipul acesta de atitudine prostitual-vedetică se răspândeşte printre tineret, ca păduchii într-o coteaţă plină cu pui! Să vedeţi ce îmi povesteşte o prietenă; o fază la care şi ea a rămas mută...apoi s-a umplut de o indignare feroce, dar în acelaşi timp amuzantă (cu un ochi râzi, cu celălalt arunci fascicule sângerii de L.A.S.E.R. - varianta modernă a fulgerulului olimpian) Cică una i-a făcut anormali pe ăia care nu se duc de disperaţi în cluburi....
Acum, nu ştiu despre alţii; dar gândindu-mă că eu nu am călcat pragul unora asemenea clădiri decât...cred că de maxim 10 ori în viaţă, am impresia că aia a vorbit special pentru mine...Adică, stai aşa! Sunt anormal pentru că nu vreau să îmi zgâlţâi organele prin mine seară de seară? Sunt anormal că nu am plăcerea nemaipomenită să înghit fumul oricărui gelat şi izurile amărui-înţepătoare ale tuturor spoitelor care îşi vomită şi ficaţii din ele???? Sunt anormal pentru că nu vreau să îmi clipocească în ochi toate scânteierile multicolore din reflectoarele alea nenorocite??? Că nu vreau să ies de acolo puţind ca o latrină infectă de tutun putrezit??? Măi...să-mi trag palme peste urechi! Cred că s-a schimbat normalitatea, cât am fost eu să-mi îmbuc sandwich-il de prânz!
Eu ştiu că acum NORMALUL defineşte acţiunile majorităţii. Dar eu zic că ăsta e doar SPIRIT DE TURMĂ! Şi refuz să urmez aşa ceva...
I know I may be vain, so fuckin’ vain. But I believe it’s just stupidity. Tons of it...
First, I didn't know what it means to pown (that's the word, isn't it?) this way of life (especially that normality is a little...sujective?). So i was a little worried....'till I remembered it's true meaning.
So, love me or hate me, for what I am. Nothing more, nothing less than JUST ME!
P.S.: Sper că nu voi părea prea misogin după cât de frumos am putut lăuda divele naţiunii.
- VA URMA -
Fabulimea Cântecacei
Cel mai frumos pe lumea asta este să trăieşti prin artă...să simţi vibraţiile din spatele sentimentelor, să le respiri..Să te laşi purtat pe aripile lor diafane şi să îţi creezi o lume pură, de vestală, unde focul iubirii te mistuie încet, încet, mai repede, MAI REPEDE...A,A,A! Acum TE FRIGE, TE ARDE DE ÎŢI SAR CAPACELE!!
Acesta să fie motivul pentru care, de ceva vreme, toate copiliţele sunt căsăpite de talent? Ai, n-ai treabă, o vedetenie se freacă ademenitor pe vreo scenă; împresurată de lumini beculitoare multicolor, mai mult dezbrăcată decât îmbrăcată, cu voluminoasele-i baloane bălăngănindu-se înebunite în cele 4 zări, tânăra se rupe în figuri, se coţăie cu sentiment şi îţi behăie afectată în ciocănel: OH, My baby, My baby, Mi Amor...”Te iubesc..sc..sc..sc...sc...sc...Mă crăcesc”..sc..c..sc..sc..sc..sc..sc...
Stau eu strâmb şi încerc să mă gândesc drept...(din păcate nu prea îmi iese treaba asta)...De când e ea micuţă, mititica, cum îşi dă seama că e o răpitoare de răsuflare? O fluieră colegii de şcoală după ore?? Stau în spatele ei şi ling podeaua atinsă de parfumatele-i picioruşe??? Îi mai lipeşte din când în când vreun jmecher câte o palmă peste funduleţ (ca să nu mai fiu bădăran şi să zic cuvântul cu ”b” - adică ”BUCI”)?? Sau se uită pur şi simplu în oglindă şi zice: ”Băăăă…să mi-o trag! Da’ bună m-a mai făcut mămiţica asta a mea! Dacă ies aşa pe stradă, te pomeni că dă benga în toţi masculoii din cartier!”
Bine, bine...sexoasă, sexoasă, dar s-o ştim şi noi! (ţipă publicul de sub geam). Vrem să te cunoaştem...vrem să te vedem în toată spendoarea, vrem să te....eeee...vrem şi noi multe – dar are legătură numai cu IUBIREA, stai calmă! (mai bine să fie o surpriză, că plăcerea e mai mare) Şi imediat, gingaşul bobocel de trandafiraş înfrorit este pălit de o ditamai idee: îţi înfige un microfonci între buze, se crăcănează (provocator) peste vreo cameră de luat filmări şi...brusc, este o prinţesă! O minunată, care trăieşte totul prin prisma muzichiei/artei. Perfectă ca o doină, suavă ca o crin imperial altoit cu o orhidee exotică....cu forme apetisante şi seducătoare! Da, da, da!
E clar! Să fii cântăciosă este Mama Perfecţiunii! Toată lumea adoră zâmbetul tău tâmp de vacă beată, toată lumea se zbânţuie pe orăcăielile tale! Eşti atât de talentată, încât nici dacă te-ar fi fătat augusta ta mamă într-o discotecă, pe ritm de D.J. Vasile, nu ai fi avt atât de mult succes!
Doar că eu m-am săturat! În afară că mi se pare degradant pentru mine (ca să nu mai zic de lumina roşie în care se pun exemplarele astea)...Nu mai pot cu toate panaramele care îţi încântă urechile cu melodii emoţionante, în timp ce ele stau pleoştite pe un podium, ca la saună! Îmi cam vine să vomit...cine puii mei le lasă pe astea să urce pe o scenă? Chiar aşa de facil este să devii talentată?? (mă rog...şi o râmă dresată e mai hăruită ca astea!) Că mă încearcă un dor afurisit de vreo câţiva ani să cât şi eu din trâmbă! Şi dacă mai şi strănut, apoi împletesc totul cu o tuse măgărească, un sughiţ şi...finalul apoteotic: o pârţîială zgomotoasă din dosul camerei, am pus de o întreagă orchestră! OMUL-ORCHESTRĂ!!
Însă, cel mai mult mă enervează îngânfarea (”nihil novi sub sole” – v-am spart! Sunt dăştept, sau sunt dăştept?)! Pot să înţeleg că un butoi de untură te susţine din greu să urli din rărunchi într-un par cu gămălie; pot să pricep că dacă Comeata Minunată şi-a răsfrânt buzoacele şi a bâţăit de câteva ori din şunci, acum se crede vreo miraculoasă (că vorba aceea...”Două buzişoare, două ţăţişoare; asta e toată averea ta, domniţă”). Doar că are o superioritate în comportament, de parcă e Venus scoborâtă printre muritorii descărnaţi! Se laudă atât cu valorile spirituale pe care şi le-a însuşit, condamnă din gros minciuna, ipocrizia, făţărnicia şi minciuna (”2 la primărie, 2 la prefectură”), dar toată atitudinea ei urlă a preacurvism! Visează că este înconjurată de Cupidonei despuiaţi, susţine cu tărie dragostea adevărată şi castă...în chiloţi, cu curu’ bombat în prim-plan, sau cu o mimică extazică. Îţi laudă munca prestată câţiva zeci de ani prin conservatoare, dar dacă îi opreşti cd-ul, rage mai abitir ca un măgar cu un spin sub coadă. Dă lecţii de întreţinere şi frumuseţe naturală, însă cheltuie mii de biştari pe lună (păi dacă stiliştii de pe Pământ sunt zevzeci la cap?? Se descurcă şi ea pe unde poate...), cu medicii esteticieni (liposucţii, că nu e în stare să bage nişte gimnastică dimineaţa, şi e cât o vacă gravidă; tapetări de dinţi cu mai ştiu eu ce înălbitori; tatuări de buze; injectări cu acizi pentru volum, cu paraziti pentru întinerire...etc, etc, etc, etc). Vorbeşte numai căcaturi culese din te miri ce cărţi, dar nu are pic de cultură socială. I se pare normal să fie lăudată, aplaudată, ovaţionată, că doar pentru că are înaintările de 10 kilometri (că parcă fix aici stă frumuseţea şi delicateţea!), iar bichineii prind aripi şi zboară de la locul lor (or fi ”Forever” cu aripioare???). Se crede vreo înţeleaptă de la care trebuie să culegem lumină (dă şi curent electric? Poate de aceea i se mai zice prin unele cercuri intime ”ţiparul electric”, nume de cod: ”Renelul brazilian”), şi ea nici nu ştie să vorbească citeţ.
Băi, orbetelor cretine în cap!! Puteţi să cântaţi şi din scaunul cu rotile, că pe mine mă interesează muzica, cu crăceala voastră! Staţi şi în cur şi în cap...numai nu mă mai frecaţi la icre cu mugeala aia croncănită! Vă numiţi dive...pentru ce? Că vă fleşcăiţi pe câte vreun macac obsedat, pe acorduri bubuite de Körg???
Sophia Loren e divă. Brigitte Bardo este divă. Celine Dion e divă. Fără silicoane, fără perversităţi dansante sau apropo-uri deocheate. Dar doamnele acesteastea muncesc, băi! Şi-au închinat viaţa artei, pentru a fi demne de titlul ăsta!
Ce e mai grav este că tipul acesta de atitudine prostitual-vedetică se răspândeşte printre tineret, ca păduchii într-o coteaţă plină cu pui! Să vedeţi ce îmi povesteşte o prietenă; o fază la care şi ea a rămas mută...apoi s-a umplut de o indignare feroce, dar în acelaşi timp amuzantă (cu un ochi râzi, cu celălalt arunci fascicule sângerii de L.A.S.E.R. - varianta modernă a fulgerulului olimpian) Cică una i-a făcut anormali pe ăia care nu se duc de disperaţi în cluburi....
Acum, nu ştiu despre alţii; dar gândindu-mă că eu nu am călcat pragul unora asemenea clădiri decât...cred că de maxim 10 ori în viaţă, am impresia că aia a vorbit special pentru mine...Adică, stai aşa! Sunt anormal pentru că nu vreau să îmi zgâlţâi organele prin mine seară de seară? Sunt anormal că nu am plăcerea nemaipomenită să înghit fumul oricărui gelat şi izurile amărui-înţepătoare ale tuturor spoitelor care îşi vomită şi ficaţii din ele???? Sunt anormal pentru că nu vreau să îmi clipocească în ochi toate scânteierile multicolore din reflectoarele alea nenorocite??? Că nu vreau să ies de acolo puţind ca o latrină infectă de tutun putrezit??? Măi...să-mi trag palme peste urechi! Cred că s-a schimbat normalitatea, cât am fost eu să-mi îmbuc sandwich-il de prânz!
Eu ştiu că acum NORMALUL defineşte acţiunile majorităţii. Dar eu zic că ăsta e doar SPIRIT DE TURMĂ! Şi refuz să urmez aşa ceva...
I know I may be vain, so fuckin’ vain. But I believe it’s just stupidity. Tons of it...
First, I didn't know what it means to pown (that's the word, isn't it?) this way of life (especially that normality is a little...sujective?). So i was a little worried....'till I remembered it's true meaning.
So, love me or hate me, for what I am. Nothing more, nothing less than JUST ME!
P.S.: Sper că nu voi părea prea misogin după cât de frumos am putut lăuda divele naţiunii.
- VA URMA -
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu