NOTĂ: Postarea următoare este relativ destul de întinsă, aşa că am hotărât să o împart pe episoade…că şi-aşa am înţeles că e la modă să scrii sub formă de seriale. :D:P
GATA!!! NU MAI POT!! AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA!!!!!!!!
Mi-au ajuns viermuşii la creier, toate avertizoarele de avarie îmi beculesc de parcă-s lovite de streche, gâlgâie furia şi indignarea în oase…Pacă am neuronul atacat de un P.M.S. prococ, care şi-a pierdut discernământul; Inner Me deja urlă ca dementul şi…simt cum îmi iese pojarul pe ficaţi! Pur si simplu, eu nu mai pot cu specimenele cu care mai interacţionez, nu atât de rar precum mi-aş dori!
Capitolul I
Internautul Imbecil şi Ipocrizia Umană
[Dacă ştergi mesajul ăsta jur că nu ai inimă!:" Bună, numele meu este Carmen şi am un copil nou născut, numit Rareş. El înseamnă tot ptr mine, şi recent doctorii au descoperit că are cancer la creier.Din păcate eu şi soţul meu nu avem bani nici măcar să plătim facturile lunare, dar am facut o întelegere cu YAHOO şi AOL şi am căzut de acord că pentru fiecare persoană care primeşte acest mesaj să primim 5 cenţi în schimb. Deci te rog trimite acest mesaj tuturor persoanelor din lista şi ajute-ne. scz pt cei cu dnd!!!lam primit ji yo]
Sau
[o să-ţi moară toată familia în interval de un an....unu câte unu,în ordinea ab în care ţii la ei (nu înjuraţi pls.........nici io nu voiam să îl dau mai departe dar e prea ciudat) asta e pe bune deci trimite!!!!! ştiu K NUcrezi ....dar e adevarata. fără mishto.treaba ta!!!!! deci
sălcudean nicoleta aţi shi voi mai departe mesajul anterior.....vă rog mult,ms mult dăca mă credeţi]
Acum vreo 30-40 de ani, toti copii făceau asta; cred că era în trend sau ceva....Chestia e că nu apăruseră computerele cu internet (pe plaiurile noastre erai baştan dacă aveai un tv cu lămpi), aşa că se scriau frumuşel bileţele ce erau apoi dosite prin cutii poştale sau garduri. Mda...inventivitatea unui copil nu are margini!
Acum a evoluat tehnologia...dar nu şi mintea umană. Să primesc tâmpenii din astea de la prichindei, hai ar mai fi cum ar mai fi. Sunt creduli...şi dacă le spui că “noi fătăm bani”, se vor ţine după ilustrele noastre persoane să strângă averea (să îşi achiziţioneze bombonele, acadele, ciumpilele, flecuştele…porcării din astea)
BĂI!!! DAR SĂ PRIMESC ASEMENEA CRETINITĂŢI DE LA OAMENI CHIPURILE, CU CAPUL PE UMERI????????? Cam cât de sclerozat poţi să fii, ca să faci aşa ceva?? Cât rahat tre’ să ai înghesuit în cutia craniană, ca să crezi că Moartea te ia dacă nu trimiţi nişte litere şi la alţii? Că jumătăţica ta mult iubită îţi apare la status, ca prin miracol, doar pentru că tu ai trimisîn x minute o înşiruire de vorbe? Sau că unii au vorbit la Yahoo să le dea bani pe cantitatea de mesaje trimise? Adică e unu’ angajat care stă cu ochii beliţi în monitor şi numără id-urile care primesc aşa ceva?? Şi cum face asta? Are sechestrat în beciul din podul căşii pe Nea’ Internet iar pereţii sunt blindaţi cu tone de aparate ultimul răcnet care îi veghază şi a mai mică pârţîială ce o disipă în atmosferă???
Dar cred că am damblagit şi eu…de caut argumente logice pentru a contracara o asemenea idioţenie…
Mă frapează însă, altceva. În majoritatea cazurilor, mesajul tre’ să aibă o coadă gen “scuze de mass (de curând am aflat şi eu că aşa se numeşte “mess-ul în masă”), l-am primit şi eu”. Adică, scuze…dar unu şi-a băgat degetu-n cur, tre să îl imit şi eu, să fiu în tendinţe (o amică mi-a spus că omul este prin definiţie, o fiinţă socială; şi cum nu pot rămâne nesocializat, fără pretenari…vreau şi eu să fac parte din Frăţia “Degeţel”, sau a Clanului “Fundulea cu Dop”)…Şi să mor, dacă pricep chestia asta! De ce trebuie să fac ce am văzut că fac alţii?? Sunt dobitoc şi nu îmi pot decide propriile acţiuni? Creierul meu e doar un şomoiog de paie udate de oaie şi nu îmi mai poate coordona deciziile? Am adoptat cumva, fără ştirea mea, conştiinţa de grup a insectelor? Ce mama mă-sii? “Păi şi eu am primit…scuze!”; Daaa…Un dobitoc a trimis astea, eu l-am urmat! Nu vrei să fii cu noi? Să cântâm voioşi:
“Um imbecil_se legăna_pe un fir de interneeeeeet
Şi pentru că_nu se rupea_a mai chemat un imbecil…
…DOI!
Apoi să aplaudăm ca retardaţii, curgîndu-ne scuipat din gură de inteligenţi ce suntem.
Şi totuşi…câteodată trag concluzia că toată umanitatea este formată doar din tâmpiţi ipocriţi! Noroc că am mai avut un Herodot, un Michellangelo, un Newton, un Mozart care să ne mai salveze demnitatea de oameni…
Nu ştiu cine a fost geniul ăla care a inventat conceptul de modă. Sau poate spiritul de imitare a fost înrădăcinat în noi, dintru începuturi? Cert este că, în fiecare perioadă a istoriei se urma în turmă câte un curent liber-cugetător:
În timpurile Renaşterii, artistul spunea că estetica face plonjon în realitate prin intermediul liniilor curbe – cât mai multe şi cât mai dese; aşa că s-a ajuns ca modelele feminine pentru pictură să fie rotunjoare, apoi durdulii, apoi…grăsuţe de-a dreptul. Starea asta de fapt era una care îţi provoca mândrie, nu complexe de inferioritate. Aşa că domniţele trebuiau să fie trase pe calapodul acesta…pentru că feminitatea stătea doar într-un corp rotundel.
Pe la 1800 (cred), parizienii au spus că o rochie era cu atât mai fenomenală cu cât era umflată de un budan de sârmoace concentrice. Parcă era păunul la împerechere…doar că nu se înfoia masculul, ci femela! Ideea e că oricât de prostesc ar părea, chestiile astea au devenit simbolul bunului gust…şi toato planeta s-a pornit să şi-l însuşeaşcă.
Pe la 1850 (cam aşa cel puţin) erai în lumea bună dacă fumai opiu ca disperatu’.
Acum cică eşti macac…malac baştan dacă ai freaza gelată, şuviţată sau crestată. Dacă ai maşina cea mai tare şi femeia cea mai curvă, dacă îţi bagi acizi în bot sau droguri în venoacă. Dacă eşti înconjurat de un iz de tutun eşti misterios….mai ales dacă piesa asta de vestimentaţie este şi din “aia scumpă”. Dacă eşti beat ca porcu’ şi mergi din gard în gard pe un teren viran, te-ai distrat. Şi de ce puii mei să nu fac şi eu, când toată lumea se destrăbălează aşa? Adică…dacă un dement descoperă că este “fun” rău să îţi împrăştii creierii pe pereţi cu un glonţ plasat cu schepsis? Se apucă toate omenirea să facă picturi abstracte cu urjume de encefaluri pe vavan? Ce tare ar fi! HA HA HA!!!
Şi partea cu ipocrizia…din câte cunosc eu, fiecare individ în parte se crede special, mai nebunache decât turma, mai deosebit (pe principiul “toţi avem câte o păsărică…eu am un stol”). Doar că, poate inconştient, poate fără să o recunoaştem, cu toţii ne raportăm la feşănul care dictează eleganţa…ne complexăm de moarte pentru ce nu putem atinge, încercăm să imităm ce ne este accesibil. Dacă un ghiorlan este jmecher şi cuceritor cu pai în colţ de gură, a doua zi vor apărea alti mii de nătântoci care să îl urmeze. Dacă cineva spune că idealul de seducere este 90-60-90, toate fătucile se vor înfometa sau îşi vor umfla firavul trup cu diferite cauciuce întăritoare (Sau amândouă…) Dacă apare un poster cu un fecioraş ce are corpul plin de steroizi (de la sala de sport, fireşte), toti fecioreii vor vrea să tragă de fiare, ca să îi semene (e tare reclama aia de la Poiana, cu adolescentul care îşi doreşte să aibă şi el muşchi, ca să îl placă şi pe el fetele).
Vreau să spun că fiecare avem un stas de urmat, conştient sau nu.
Ipocrizia însă apare prin acele sloganuri…filosofico-inteligente, care te cred cu material cenuşie făcută franjuri: “Important este ce ai în suflet, nu cum arăţi”; “Gândeşte liber”; “Mintea este mai importantă ca muşchii”; “Crezi în tine”, " Eşti ceea ce vrei să fii", “Urmează-ţi visul”…şi alte mizerii aburitoare de gen..
CĂCAT PE VARZĂ!! Lumea în general, Românica în special, este clădită pe aparenţă; simplu. Nu prea contează ce vrei...pentru că important este să fii cât mai apt pentru o integrare în sistem, cât mai maleabil şi cât mai plăcut ochiului. Nu trebuie să fii diferit, să gândeşti cum ţi se scoală ţie ideile în cap la tine…ci trebuie să fii o copie cât mai exactă a unui anumit model impus “de sus”. Astea îţi aduc adevăratele avantaje, nu ce ai în cap, în suflet sau pe oriunde le mai ţii tu ascunse. Succesurile nu îţi vin muncind, ci plusînd într-un fel sau altul cu curul şi valorile lui! (care trebuie să fie cât mai atrăgător…să îţi crească “cota de piaţă”). Dacă faci asta, nici nu îţi mai trebuie cultură. Poate doar să fii auzit vreodată o manea, ca sa te poţi mişca în balans pe ritmele ei şi să fii în stare să zici AAA, tare şi apăsat.
Aşa că…nu mi-e scârbă că sunt român. Mi-a scârbă că sunt un nenorocit de om idiot…Şi aşa voi rămâne, chiar dacă m-ar răpi extratereştrii şi m-ar duce să locuiesc în constelaţia Alpha Centauri.
Dacă ar fi fost după mine, aş fi ales să mă oueze o musculiţă de oţet (aşa barem eram beat tot timpul şi nu simţeam abstracţiunea ce îi zice viaţă) sau să fiu o râmă! O bălărie mestecată lent de o rumegătoare visătoare, sau nu ştiu…ceva, orice!
P.S.: Am obsevat că problemele astea şi le pun în general frustaţii, deoarece nu pot ajunge într-o anumită stare de vânzări anterioare. Este ceva de genul “hoţul strigă hoţii”…deci nu o cugetare adâncă a vreunui pusnic imparţial şi obiectiv.
Adică nu un lucru demn de luat în seamă. O prostioară de trecut timpul…
GATA!!! NU MAI POT!! AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA!!!!!!!!
Mi-au ajuns viermuşii la creier, toate avertizoarele de avarie îmi beculesc de parcă-s lovite de streche, gâlgâie furia şi indignarea în oase…Pacă am neuronul atacat de un P.M.S. prococ, care şi-a pierdut discernământul; Inner Me deja urlă ca dementul şi…simt cum îmi iese pojarul pe ficaţi! Pur si simplu, eu nu mai pot cu specimenele cu care mai interacţionez, nu atât de rar precum mi-aş dori!
Capitolul I
Internautul Imbecil şi Ipocrizia Umană
[Dacă ştergi mesajul ăsta jur că nu ai inimă!:" Bună, numele meu este Carmen şi am un copil nou născut, numit Rareş. El înseamnă tot ptr mine, şi recent doctorii au descoperit că are cancer la creier.Din păcate eu şi soţul meu nu avem bani nici măcar să plătim facturile lunare, dar am facut o întelegere cu YAHOO şi AOL şi am căzut de acord că pentru fiecare persoană care primeşte acest mesaj să primim 5 cenţi în schimb. Deci te rog trimite acest mesaj tuturor persoanelor din lista şi ajute-ne. scz pt cei cu dnd!!!lam primit ji yo]
Sau
[o să-ţi moară toată familia în interval de un an....unu câte unu,în ordinea ab în care ţii la ei (nu înjuraţi pls.........nici io nu voiam să îl dau mai departe dar e prea ciudat) asta e pe bune deci trimite!!!!! ştiu K NUcrezi ....dar e adevarata. fără mishto.treaba ta!!!!! deci
sălcudean nicoleta aţi shi voi mai departe mesajul anterior.....vă rog mult,ms mult dăca mă credeţi]
Acum vreo 30-40 de ani, toti copii făceau asta; cred că era în trend sau ceva....Chestia e că nu apăruseră computerele cu internet (pe plaiurile noastre erai baştan dacă aveai un tv cu lămpi), aşa că se scriau frumuşel bileţele ce erau apoi dosite prin cutii poştale sau garduri. Mda...inventivitatea unui copil nu are margini!
Acum a evoluat tehnologia...dar nu şi mintea umană. Să primesc tâmpenii din astea de la prichindei, hai ar mai fi cum ar mai fi. Sunt creduli...şi dacă le spui că “noi fătăm bani”, se vor ţine după ilustrele noastre persoane să strângă averea (să îşi achiziţioneze bombonele, acadele, ciumpilele, flecuştele…porcării din astea)
BĂI!!! DAR SĂ PRIMESC ASEMENEA CRETINITĂŢI DE LA OAMENI CHIPURILE, CU CAPUL PE UMERI????????? Cam cât de sclerozat poţi să fii, ca să faci aşa ceva?? Cât rahat tre’ să ai înghesuit în cutia craniană, ca să crezi că Moartea te ia dacă nu trimiţi nişte litere şi la alţii? Că jumătăţica ta mult iubită îţi apare la status, ca prin miracol, doar pentru că tu ai trimisîn x minute o înşiruire de vorbe? Sau că unii au vorbit la Yahoo să le dea bani pe cantitatea de mesaje trimise? Adică e unu’ angajat care stă cu ochii beliţi în monitor şi numără id-urile care primesc aşa ceva?? Şi cum face asta? Are sechestrat în beciul din podul căşii pe Nea’ Internet iar pereţii sunt blindaţi cu tone de aparate ultimul răcnet care îi veghază şi a mai mică pârţîială ce o disipă în atmosferă???
Dar cred că am damblagit şi eu…de caut argumente logice pentru a contracara o asemenea idioţenie…
Mă frapează însă, altceva. În majoritatea cazurilor, mesajul tre’ să aibă o coadă gen “scuze de mass (de curând am aflat şi eu că aşa se numeşte “mess-ul în masă”), l-am primit şi eu”. Adică, scuze…dar unu şi-a băgat degetu-n cur, tre să îl imit şi eu, să fiu în tendinţe (o amică mi-a spus că omul este prin definiţie, o fiinţă socială; şi cum nu pot rămâne nesocializat, fără pretenari…vreau şi eu să fac parte din Frăţia “Degeţel”, sau a Clanului “Fundulea cu Dop”)…Şi să mor, dacă pricep chestia asta! De ce trebuie să fac ce am văzut că fac alţii?? Sunt dobitoc şi nu îmi pot decide propriile acţiuni? Creierul meu e doar un şomoiog de paie udate de oaie şi nu îmi mai poate coordona deciziile? Am adoptat cumva, fără ştirea mea, conştiinţa de grup a insectelor? Ce mama mă-sii? “Păi şi eu am primit…scuze!”; Daaa…Un dobitoc a trimis astea, eu l-am urmat! Nu vrei să fii cu noi? Să cântâm voioşi:
“Um imbecil_se legăna_pe un fir de interneeeeeet
Şi pentru că_nu se rupea_a mai chemat un imbecil…
…DOI!
Apoi să aplaudăm ca retardaţii, curgîndu-ne scuipat din gură de inteligenţi ce suntem.
Şi totuşi…câteodată trag concluzia că toată umanitatea este formată doar din tâmpiţi ipocriţi! Noroc că am mai avut un Herodot, un Michellangelo, un Newton, un Mozart care să ne mai salveze demnitatea de oameni…
Nu ştiu cine a fost geniul ăla care a inventat conceptul de modă. Sau poate spiritul de imitare a fost înrădăcinat în noi, dintru începuturi? Cert este că, în fiecare perioadă a istoriei se urma în turmă câte un curent liber-cugetător:
În timpurile Renaşterii, artistul spunea că estetica face plonjon în realitate prin intermediul liniilor curbe – cât mai multe şi cât mai dese; aşa că s-a ajuns ca modelele feminine pentru pictură să fie rotunjoare, apoi durdulii, apoi…grăsuţe de-a dreptul. Starea asta de fapt era una care îţi provoca mândrie, nu complexe de inferioritate. Aşa că domniţele trebuiau să fie trase pe calapodul acesta…pentru că feminitatea stătea doar într-un corp rotundel.
Pe la 1800 (cred), parizienii au spus că o rochie era cu atât mai fenomenală cu cât era umflată de un budan de sârmoace concentrice. Parcă era păunul la împerechere…doar că nu se înfoia masculul, ci femela! Ideea e că oricât de prostesc ar părea, chestiile astea au devenit simbolul bunului gust…şi toato planeta s-a pornit să şi-l însuşeaşcă.
Pe la 1850 (cam aşa cel puţin) erai în lumea bună dacă fumai opiu ca disperatu’.
Acum cică eşti macac…malac baştan dacă ai freaza gelată, şuviţată sau crestată. Dacă ai maşina cea mai tare şi femeia cea mai curvă, dacă îţi bagi acizi în bot sau droguri în venoacă. Dacă eşti înconjurat de un iz de tutun eşti misterios….mai ales dacă piesa asta de vestimentaţie este şi din “aia scumpă”. Dacă eşti beat ca porcu’ şi mergi din gard în gard pe un teren viran, te-ai distrat. Şi de ce puii mei să nu fac şi eu, când toată lumea se destrăbălează aşa? Adică…dacă un dement descoperă că este “fun” rău să îţi împrăştii creierii pe pereţi cu un glonţ plasat cu schepsis? Se apucă toate omenirea să facă picturi abstracte cu urjume de encefaluri pe vavan? Ce tare ar fi! HA HA HA!!!
Şi partea cu ipocrizia…din câte cunosc eu, fiecare individ în parte se crede special, mai nebunache decât turma, mai deosebit (pe principiul “toţi avem câte o păsărică…eu am un stol”). Doar că, poate inconştient, poate fără să o recunoaştem, cu toţii ne raportăm la feşănul care dictează eleganţa…ne complexăm de moarte pentru ce nu putem atinge, încercăm să imităm ce ne este accesibil. Dacă un ghiorlan este jmecher şi cuceritor cu pai în colţ de gură, a doua zi vor apărea alti mii de nătântoci care să îl urmeze. Dacă cineva spune că idealul de seducere este 90-60-90, toate fătucile se vor înfometa sau îşi vor umfla firavul trup cu diferite cauciuce întăritoare (Sau amândouă…) Dacă apare un poster cu un fecioraş ce are corpul plin de steroizi (de la sala de sport, fireşte), toti fecioreii vor vrea să tragă de fiare, ca să îi semene (e tare reclama aia de la Poiana, cu adolescentul care îşi doreşte să aibă şi el muşchi, ca să îl placă şi pe el fetele).
Vreau să spun că fiecare avem un stas de urmat, conştient sau nu.
Ipocrizia însă apare prin acele sloganuri…filosofico-inteligente, care te cred cu material cenuşie făcută franjuri: “Important este ce ai în suflet, nu cum arăţi”; “Gândeşte liber”; “Mintea este mai importantă ca muşchii”; “Crezi în tine”, " Eşti ceea ce vrei să fii", “Urmează-ţi visul”…şi alte mizerii aburitoare de gen..
CĂCAT PE VARZĂ!! Lumea în general, Românica în special, este clădită pe aparenţă; simplu. Nu prea contează ce vrei...pentru că important este să fii cât mai apt pentru o integrare în sistem, cât mai maleabil şi cât mai plăcut ochiului. Nu trebuie să fii diferit, să gândeşti cum ţi se scoală ţie ideile în cap la tine…ci trebuie să fii o copie cât mai exactă a unui anumit model impus “de sus”. Astea îţi aduc adevăratele avantaje, nu ce ai în cap, în suflet sau pe oriunde le mai ţii tu ascunse. Succesurile nu îţi vin muncind, ci plusînd într-un fel sau altul cu curul şi valorile lui! (care trebuie să fie cât mai atrăgător…să îţi crească “cota de piaţă”). Dacă faci asta, nici nu îţi mai trebuie cultură. Poate doar să fii auzit vreodată o manea, ca sa te poţi mişca în balans pe ritmele ei şi să fii în stare să zici AAA, tare şi apăsat.
Aşa că…nu mi-e scârbă că sunt român. Mi-a scârbă că sunt un nenorocit de om idiot…Şi aşa voi rămâne, chiar dacă m-ar răpi extratereştrii şi m-ar duce să locuiesc în constelaţia Alpha Centauri.
Dacă ar fi fost după mine, aş fi ales să mă oueze o musculiţă de oţet (aşa barem eram beat tot timpul şi nu simţeam abstracţiunea ce îi zice viaţă) sau să fiu o râmă! O bălărie mestecată lent de o rumegătoare visătoare, sau nu ştiu…ceva, orice!
P.S.: Am obsevat că problemele astea şi le pun în general frustaţii, deoarece nu pot ajunge într-o anumită stare de vânzări anterioare. Este ceva de genul “hoţul strigă hoţii”…deci nu o cugetare adâncă a vreunui pusnic imparţial şi obiectiv.
Adică nu un lucru demn de luat în seamă. O prostioară de trecut timpul…
- VA URMA -
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu